Drum deschis în UK pentru gangsterii est-europeni

Articol publicat in sectiunea Imigranţi în UK pe data 6 iunie 2016

uk-letoni-gangsteri-mafioti

Viaţa dintr-un orăşel englezesc a fost efectiv confiscată de nişte gangsteri de origine letonă, care-şi persecută proprii conaţionali pentru a obţine profituri ilegitime. Într-un material amplu, The Guardian vorbeşte despre violenţă, abuzuri, sinucideri „asistate”, prostituţie, căsătorii aranjate, fraudă şi alte ilegalităţi pe care gangsterii est-europeni le comit în voie, simţindu-se feriţi de repercursiuni majore.

 

Nu sunt ei de vină, săracii imigranţi…

Britanicii care vor să voteze ieşirea din UK la referendumul de pe 23 iunie au ca motivaţie principală pentru alegerea lor imigraţia, pe care ei o consideră scăpată de sub control. În urma parcurgerii reportajului din The Guardian, concluzia este că nu imigranţii ar fi de vină pentru salariile mici şi condiţiile grele de muncă, fără continuitate, care şi-au făcut locul în anumite industrii din UK.

Sursa problemelor ar fi presiunile economice, care forţează anumite ramuri ale economiei să opereze cât mai eficient, cu costuri minime. Supermarketurile, spre exemplu, nu mai stochează inutil marfă, ci, în momentul în care casierul scanează un produs care iese din inventar, se face în mod automat o cerere de aprovizionare pentru acel produs pentru ziua următoare, iar producătorii şi distribuitorii sunt obligaţi să aprovizioneze în acest fel. Un asemenea sistem are practic nevoie de un surplus constant de muncitori dispuşi să lucreze peste program în anumite zile, respectiv să stea acasă atunci când nu sunt comenzi, adică de o mână de lucru extrem de flexibilă. O astfel de nevoie poate fi îndeplinită doar de nişte imigranţi disperaţi, iar de aceştia se găsesc în continuare din belşug.

Aceste presiuni economice au condus, inevitabil, la unele modificări legislative, care au avut ca rezultat extinderea rolului plasatorilor de forţă de muncă şi a agenţiilor de muncă, precum şi apariţia contractului de zero ore. Inevitabil, s-au creat o seamă de situaţii abuzive, cu nerespectarea drepturilor angajaţilor, majoritatea imigranţi, însă măsurile de corectare vin cu mari întârzieri.

 

De lucru pentru imigranţi, de lucru şi pentru poliţie

Materialul The Guardian prezintă situaţia unui grup de est-europeni din orăşelul Wisbech, Cambridgeshire, care i-a atras pe imigranţi pentru că chiriile sunt relativ mici, iar de muncă este destul, în special în agricultură.

Este descrisă dimineaţa unei zile din luna ianuarie a acestui an, în preajma unui peco BP, unde, încă de la ora 3 dimineaţa, imigranţii începeau să se adune unul câte unul. Primiseră instrucţiuni prin sms în seara precedentă să se prezinte la peco de dimineaţă, că ar avea de muncă a doua zi. Aşezaţi în grupuri de trei sau patru persoane, ei sunt preluaţi de o succesiune de autoturisme care îi transportă pe muncitori pe câmpurile şi fabricile regiunii. Majoritatea imigranţilor sunt letoni, lituanieni şi ruşi.

Trece şi o maşină de poliţie, mai ales că staţia de poliţie este la o aruncătură de băţ. Donna Wass, ofiţer de poliţie, spune că aceasta este rutina fiecărei dimineţi la pecoul BP încă din 2013, când a fost transferată în Wisbech, ea având experienţă în investigarea crimei organizate.

În zonă au apărut câţiva plasatori de forţă de muncă din rândul est-europenilor, spune Wass, iar operaţiunile lor par a fi conectate cu o creştere a infracţionalităţii din zonă. Într-un an, între 2012 şi 2013, au avut loc cinci sinucideri aparente, trei dintre victime fiind găsite spânzurate în locuri publice din oraş, în timp ce într-un caz, în apropierea victimei era un graffiti cu mesajul în rusă: „Morţii nu pot depune mărturie”.

Şi au mai fost nişte decese cumplite: o tânără letonă de numai 17 ani dispăruse în vara lui 2011 din Wisbech, pentru ca după câteva luni trupul ei, parţial îmbrăcat, intrat în descompunere, să fie găsit pe domeniul Sandringham al reginei; un curier lituanian a murit după ce dubiţei în care se afla i s-a dat foc; au existat şi alte raportări de atacuri cu cuţitul între imigranţi, însă victimele au dispărut de fiecare dată.

Din vara lui 2013, era clar că poliţia locală avea nevoie de mai multe resurse, implicit de personal specializat pe astfel de activităţi infracţionale. Aveau de-a face cu cinci, poate chiar şapte grupări de crimă organizată în Wisbech şi în jurul său, ai căror membri erau est-europeni şi care aveau ca activitate principală plasarea la muncă a imigranţilor.

 

Chiria, sursă de venit şi instrument de constrângere

„Patronii” uneia dintre grupări, care operează inclusiv la acest peco BP, este Juris Valujevs, un leton de 36 de ani, asistat de mâna lui dreaptă, Ivars Mezals, şi el leton de 28 de ani. Oferta lor este simplă: îţi furnizează muncă ocazională, pe câmp sau într-o fabrică, însă doar dacă iei chirie de la ei, dacă mergi la muncă cu maşina lor, pe lângă care ar mai trebui să faci, din când în când, „anumite” lucruri pentru ei. Chiria ar fi undeva la £50-60 pe săptămână pentru un loc într-o casă aglomerată, iar transportul până la muncă ar fi undeva la £7-10 pe tură.

Bineinţeles, ei se asigură să dea de muncă celor recrutaţi astfel încât să nu reuşească să-şi plătească chiria şi celelalte taxe, ca să devină datornici. Când muncitorii îşi ridică banii de la angajator, sunt forţaţi să-şi achite datoriile, iar dacă banii nu sunt îndeajuns, munictorilor încep să li se dea diverse atribuţii: să deschidă mai multe conturi pe numele lor, predând cardurile şi informaţiile de securitate, facilitând astfel frauda bancară şi spălarea de bani, să se căsătorească cu cetăţeni din afara UE pentru ca respectivii să obţină fraudulos rezidenţă în Marea Britanie, să facă trafic de ţigări sau alte produse de contrabandă şi multe alte „combinaţii” care aduc „patronilor” diverse avantaje.

Poliţia locală din Wisbech a încercat să obţină informaţii de la muncitorii imigranţi, dar nu a fost deloc uşor, pentru că aceştia erau sistematic intimidaţi. Apăruse inclusiv un zvon că o tânără imigrantă fuseseră omorâtă în spatele pecoului BP şi că a fost găsită cu limba tăiată, însă poliţia locală a investigat cazul şi a putut confirma că un astfel de eveniment nu a avut loc.

 

„Popoarele migratoare”, venite în valuri

În Wisbech, imigranţii au venit în mai multe valuri. Până acum zece ani, azilanţii afgani, irakieni şi kurzi erau mâna de lucru străină folosită mai larg în zonă, iar ei au fost urmaţi de portughezi şi polonezi. Acum însă, aceştia din urmă s-au integrat mai bine în societate în Wisbech sau aiurea şi nu mai fac astfel de munci. Locul lor a fost luat de noii imigranţi est-europeni care, mai nou, sunt angajaţi de plasatorii de muncă (gangmasters) şi agenţiile care caută mână de lucru flexibilă, de cele mai multe ori veniţi din zonele rurale cele mai sărace ale fostului bloc comunist.

În momentul de faţă, imigranţii sosiţi din Letonia, Lituania şi Rusia sunt îndeajuns de disperaţi pentru a îndura salarii batjocoritoare şi ore multe de muncă. Seduşi de promisiunea locurilor bune de muncă, mulţi dintre ei nevorbitori de limbă engleză, au căzut cu uşurinţă în capcană, scrie The Guardian.

Iar în Wisbech sunt din ce în ce mai mulţi. La recensământul din 2011, numărul de locuitori în oraş era undeva la 25.000, însă acum sunt 30.000, 10.000 din cei sosiţi în ultimii ani fiind non-britanici. Nu este de mirare că britanicii nu se mai simt aici la ei acasă, că se simt intimidaţi şi că Ukip este prima lor opţiune la alegeri. La referendum, britanicii din Wisbech vor vota mai mult ca sigur pentru ieşirea Marii Britanii din UE.

 

Gangsterii au început cu munca de jos

Valujevs şi-a învăţat lecţia. Metodele pe care le foloseşte pentru a-şi exploata „subiecţii” au fost folosite în trecut asupra lui. În Letonia, avea deja probleme cu legea, chiar de minor, însă în Marea Britanie a venit la muncă în 2003. A muncit în agricultură, fiind angajat de o firmă britanică, ELS Recruitment, care ştia cum să-şi trateze imigranţii, cu ameninţări, intimidări şi abuzuri verbale şi reuşind să extragă de la angajaţi bani pentru transport, pentru chirie şi altele. Firmele care au avut de-a face cu ELS Recruitment s-au declarat şocate de condiţiile inacceptabile de muncă oferite de firmă, iar în 2008 şi-a pierdut licenţa de plasator de forţă de muncă, însă nu s-a mers mai departe şi angajaţii nu şi-au putut recupera din salariile neachitate.

Apoi, Valujevs a ajuns pe mâna altui britanic, Martyn Slender, care avea propriile metode prin care-şi păcălea muncitorii, plătindu-le doar jumătate din salarii.

Deci letonul a avut profesori buni. Valujevs chiar a încercat să obţină şi el licenţă de plasator de forţă de muncă, însă nu i s-a acordat. Aşa că s-a apucat de treabă chiar şi fără licenţă, ducând în schimb oameni la lucru la plasatorii de forţă de muncă cu licenţă, inclusiv lui Martyn Slender.

S-a însurat cu Vankova, o fată din Bielorusia, care lucra din greu, alături de el, în agricultură. Ore multe, condiţii grele de muncă, cu care era probabil obişnuită încă de-acasă, pentru că se vedea că e fată muncită şi trecută prin multe griji. Luând-o în căsătorie, Valujevs i-a asigurat rezidenţa de UK şi a pus-o imediat la muncă în întreprinderile lui: lua cu maşina de la aeroport imigranţii proaspăt sosiţi şi altele. Dacă nu-şi asculta bărbatul, nu-i era bine: în 2010, un localnic l-a văzut pe Valujevs cum a dat-o pe femeie cu capul de portiera maşinii; a ajuns în audienţă la poliţie, însă soţia lui a negat orice act de violenţă din partea bărbatului ei.

 

Aduşi în faţa legii, dar cam degeaba

Valujevs, soţia lui, Vankova, Mezals şi încă un complice, Valujeva, au fost arestaţi şi condamnaţi, în urma a două lungi procese. Valujevs şi Mezals au fost găsiţi vinovaţi că au operat ca şi plasatori de forţă de muncă pe piaţa britanică fără licenţă. Valujevs, Valujeva şi Vankova au au fost de asemenea găsiţi vinovaţi că au pus la cale căsătorii aranjate, respectiv toţi patru au fost condamnaţi că au conspirat să obţină bani prin tranzacţii bancare frauduloase.

Martyn Slender, plasatorul de forţă de muncă britanic, a fost condamnat la 12 săptămâni la închisoare şi la muncă în folosul comunităţii, cu suspendare, iar alţi doi plasatori de forţă de muncă şi-au pierdut licenţele.

Din materialul The Guardian nu reiese ce pedeapsă au primit gangsterii letoni, dar cu siguranţă nu au primit ceea ce ar fi meritat. Invesigatorilor le-a fost foarte greu să formuleze un caz puternic împotriva celor patru pentru că aceştia nu au lucrat pe numele lor.

Autor articol: Cristian Enache

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!