Ducem lipsă de legiști

Articol publicat in sectiunea Social pe data 31 iulie 2014

Mai puţin de un medic legist la suta de mii de locuitori în 23 de judeţe şi imposibilitatea efectuării celei mai elementare analize de sânge, din lipsa dotărilor, în 16 servicii de medicină legală – sunt două dintre problemele semnalate în raportul anual al Reţelei Naţionale de Medicină Legală.

În cele 53 de unităţi medico-legale au activat, anul trecut, 973 persoane, faţă de 975 în 2012. În momentul actual, încadrarea cu personal în marea majoritate a instituţiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil, în raport cu volumul de muncă, arată raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală pe 2013, avizat de Consiliul Superior de Medicină Legală.

La această lipsă acută de personal se adaugă o repartizare dezechilibrată pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând niciun fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite. Astfel, 23 de servicii de medicină legală judeţene (SMLJ) se situează mult sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori, scrie Mediafax.

„Reperul de un medic legist la 100.000 locuitori nu reprezintă un maxim ideal, ci reprezintă un minimum minimorum aflat la limita funcţionalităţii sistemului medico-legal. În situaţia când există un singur medic legist încadrat într-un serviciu judeţean de medicină legală, este iluzoriu să se vorbească de calitatea şi celeritatea activităţii judiciare”, se mai afirmă în document, citat de Mediafax.

 

Mai multe expertize psihiatrice

Legiştii au efectuat, anul trecut, peste 15.400 de expertize medico-legale psihiatrice, cu aproape 2.000 mai multe faţă de 2012, arată raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală, avizat de Consiliul Superior de Medicină Legală.

În pondere de 60%, expertizele au fost făcut în cauze penale, iar restul, în cauze civile.

Același raport mai arată că o treime dintre morţile violente pentru care, în 2013, s-au făcut autopsii medico-legale în unităţile de profil au fost sinucideri, majoritatea celor şi-au luat viaţa (82%) fiind bărbaţi.

 Numărul sinuciderilor de anul trecut, 2.721, este mai mic decât cel din 2013, când s-au înregistrat 2.753 astfel de cazuri.

Potrivit raportului, cele mai frecvente morţi violente au fost sinuciderile prin spânzurare, otrăvirea (intoxicaţie voluntară) şi aruncare de la înălţime (precipitare).

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!