Durerea în piept. Când mergem la medic?

Articol publicat in sectiunea Doctor pe data 17 martie 2014

durere piept

Intenţia acestui articol este de a reda câteva dintre posibilele cauze ale durerii în piept şi de a transmite mesajul importanţei ca pacientul să se prezinte la medic atunci când simte o durere în piept, cu atât mai mult dacă este un fenomen nou.

Acest articol NU se doreşte a fi un ghid către autodiagnosticare, o metodă greşită, de altfel, indiferent de simptomatologia pacientului. Pacientul este sfătuit să se prezinte fie la medicul de familie, fie la serviciul de Urgenţe.

 

Ce este durerea în piept?

Durerea în piept este acea durere care este simțiţă în partea superioară a corpului, de la umeri înspre coaste. Deşi durerea în piept poate fi cauzată de numeroase afecţiuni medicale mai mult sau mai puţin grave, ea trebuie luată întotdeauna în serios întrucât poate fi un semn al unui infarct miocardic acut.

În consecinţă, pacientul trebuie să se prezinte întotdeauna la medic atunci când experimentează o durere în piept, pentru a se exclude o patologie gravă, precum cea menţionată mai sus.

 

Care sunt cauzele durerii în piept?

I. Cauze ameninţătoare pentru viaţă:

A. Cauze cardiace:

  • infarctul miocardic acut;
  • angina pectorală (cardiopatia ischemică)/sindromul coronarian acut.

B. Cauze non-cardiace:

  • disecţia de aortă;
  • pneumotoraxul spontan;
  • ruptura esofagiană.

II. Alte cauze:

Comune:

  • pneumonia;
  • reflux gastro-esofagian;
  • spasm esofagian;
  • anxietate;
  • durerea peretelui thoracic:

                – întindere de muşchi;

                – fracturi costale;

                – costocondrita.

Mai puţin comune:

  • leurezie (inflamaţia pleurei, cele 2 membrane care acoperă plămânul şi îl separă de peretele toracic);
  • herpes zoster;
  • mastită.

III. Cauze intra-abdominale:

  • colecistita;
  • ulcerul peptic;
  • pancreatita.

IV. Durerea de cauză cardiacă:

  • apare la activitate fizică şi dispare la repaus;
  • este percepută ca o greutate, presiune sau senzaţie de strângere;
  • pot fi asociate alte simptome precum: dispnee (greutate în respiraţie), greaţă, transpiraţii, durere care radiază pe braţ în jos, de regulă braţul stâng, sau înspre gât şi /sau spate;
  • pacientul prezintă factori de risc pentru o boală coronariană, precum fumatul, hipertensiune arterială, diabet zaharat, hipercolesterolemie (colesterol crescut) sau obezitate.

 

Poate fi un infarct miocardic acut?

În cazul în care această durere apare la efort fizic şi dispare după câteva minute de repaus, cel mai probabil este angina pectorală (cardiopatie ischemică).

În cazul în care durerea în piept durează mai mult de 15-20 minute, poate fi vorba de un infarct miocardic acut. Acesta poate fi resimţit ca o presiune asupra pieptului sau de strivire sub un obiect greu. De asemenea, infarctul miocardic nu răspunde la medicaţia la care răspunde angina pectorală, respectiv trinitrat de glicerină (GTN). În cazul în care este suspectat un infarct miocardic, este imperios necesar a suna Ambulanţa.

În majoritatea cazurilor, durerea în piept nu este de cauză cardiacă, iar cele mai obişnuite cauze sunt expuse în clasificarea de mai sus.

 

Durerea în piept care se agravează la poziţia de întins în pat

Acest tip de durere se datorează, în general, refluxului acidului gastric din stomac în esofag şi contribuie la ceea ce se cunoaşte sub denumirea de „arsură în piept”. Se tratează ușor, prin schimbarea modului de viaţă, şi dacă este necesar, medicaţie.

Doresc să atrag atenţia că şi durerea cardiacă, însă, poate apărea în circumstanţe asemănătoare, când pacientul este întins în pat. De aceea este necesară prezentarea la medic.

 

Durerea în piept şi peretele toracic dureros

Neînsoţită de inflamaţie: apare în cazul unei întinderi musculare. Durerea poate fi foarte pronunţată, dar cu odihnă şi analgezie, se va ameliora.

Însoţită de inflamaţie: apare în cazul unei costocondrite, respectiv inflamaţia de la nivelul cartilajelor care unesc coastele de stern. Şi în această situaţie analgezia va ajuta ca starea să se amelioreze, iar acest lucru se întâmplă în decurs de câteva săptămâni.

Anumite patologii menţionate vor fi detaliate în articolele ce vor urma.

Bibliografie: www.nhs.uk/conditions, www.patient.co.uk; Longmore, M, Wilkinson, IB, Rajagopalan, S – Oxford Handbook of Clinical Medicine, 6th Ed.

—————————————–

Dr. Felicia Elena Buruiană este încântată să vă răspundă la orice întrebare sau nelămurire aveți legate de sistemul medical britanic (NHS). Puteți să îi scrieți oricând întrebările dumneavoastră aici și vi se vă răspunde într-un articol viitor.

—————————————–

 

Autor articol: Dr. Felicia Elena Buruiană, PhD


Comentarii

Spune-ti si tu parerea!