E vremea bolilor respiratorii

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 9 ianuarie 2015

raceala3

De la simple răceli şi dureri în gât până la complicate bronşite şi pneumonii, infecţiile respiratorii ne dau bătăi de cap în fiecare sezon rece.

Ne dau dureri de cap, febră, nas înfundat, dureri musculare, strănuturi şi tuse. Încep toamna devreme şi dispar de-abia primăvara târziu… Sunt virozele de sezon, care nu cruţă aproape pe nimeni. Se pot complica, ajungând în unele cazuri la pneumonie. Nu trebuie să uităm, însă, că acesta este şi sezonul gripei, o viroză mult mai accentuată şi mai gravă.

Guturaiul

Perioada de incubaţie a virusurilor guturaiului este de 24-72 de ore şi durează aproximativ o săptămână. Dacă depăşeşte această perioadă, iar simptomele nu se ameliorează, există posibilitatea ca viroza obişnuită să se fi complicat. În acest caz trebuie consultat medicul specialist, care va prescrie un tratament în funcţie de afecţiune. Dacă viroza se instalează pe un teren sensibil, în sensul că sistemul imunitar nu este puternic, complicaţiile nu întârzie să apară. Astfel, un guturai obişnuit se poate asocia cu otite, sinuzite, laringite şi, nu în ultimul rând, traheo-bronşite şi pneumonii. De asemenea, persoanele fumătoare sunt predispuse complicaţiilor.

Tratamentul virozelor de sezon se face cu simptomatice, adică medicamente care uşurează simptomele, nu cu antibiotice. Tratamentul cu antibiotice intervine doar în cazul în care apar complicaţii ale guturaiului. Este exclusă, însă, administrarea lor după ureche. Sunt recomandate medicamentele antitermice (paracetamol sau ibuprofen, niciodată împreună), dezinfectante naso-faringiene, pastile antitusive sau sirop de tuse, algocalmin pentru durerile de cap şi cele musculare, antiinflamatorii precum indometacinul şi brofimenul. De asemenea, nu trebuie să lipsească din tratamentul virozelor vitamina C şi hidratarea prin ceaiuri călduţe şi compoturi. Pentru ca acest tratament să îşi facă efectul într-un timp cât mai scurt este indicat ca persoana cu guturai să stea acasă, într-o cameră bine aerisită, şi să facă băi fierbinţi. Aspirina este contraindicată în cazul virozelor de sezon şi al gripei, deoarece poate duce la instalarea sindromului Reye (hepatită fulminantă şi edem cerebral).

Gripa şi complicaţiile

Gripa este mult mai rar întâlnită decât virozele de sezon. Oricine poate spune că are gripă, însă confirmarea se face numai serologic, în urma unor analize specifice realizate de medicii specialişti. Perioada de incubaţie a virusului gripal este mai mare decât în cazul virozelor de sezon: trei-patru zile. O serie de boli sunt agravate de gripă: astmul bronşic, afecţiunile cardiovasculare, diabetul zaharat, bolile renale, pulmonare cronice (bronho-pneumopatia cronică obstructivă). Riscul de infarct miocardic este mai mare la persoanele cardiace care au luat virusul gripal. De asemenea, sunt vulnerabile în faţa virusului gripal persoanele fumătoare, copiii între şase luni şi trei ani, vârstnicii de peste 65 de ani. În cazul acestora pot apărea complicaţii severe cum sunt pneumonia, miocardita, infarctul, encefalita (tulburări la nivelul cortexului cerebral). Tratamentul gripei include, în afară de simptomatice, şi medicamente antivirale: amantadina, rimantadina, ribavirina, oseltamivirul. Toate acestea se administrează numai la recomandarea strictă a medicului specialist.

Vaccinul antigripal

Gripa o putem ţine la distanţă cu ajutorul unei metode simple de apărare: vaccinul antigripal. Acesta poate fi administrat şi sugarilor după vârsta de 6 luni. Pentru bebeluşii de până la 36 de luni, însă, se administrează doar jumătate din doza recomandată adultului sau se poate folosi o doză specială de vaccin pediatric.

Pentru guturai nu există vaccin, deoarece în fiecare sezon există foarte multe virusuri care induc guturaiul şi ar fi imposibil să fie prinse toate într-un vaccin. Spre deosebire de gripă, care este cauzată de trei mari tulpini cunoscute (A, B şi C), virozele de sezon au la bază cel puţin cinci familii de virusuri. Tocmai din acest motiv, sezonul virozelor se întinde din toamnă până în primăvară. În decursul unui an calendaristic, o persoană poate să sufere chiar şi 6-8 episoade de guturai. Pentru că, dacă un individ a contractat unul dintre virusurile guturaiului, el nu devine rezistent la celelalte tulpini circulante şi poate trece dintr-un episod de răceală în altul.

Bronşita, o infecţie virală

Bronşita acută este o infecţie virală foarte contagioasă, localizată la nivelul bronhiilor şi traheii. Bronşita acută este adesea o complicaţie a unui simplu guturai şi se manifestă prin tuse seacă sau iritativă, însoţită de dureri în piept, după câteva zile apărând şi expectoraţia. Bronşita acută fiind cauzată de un virus nu necesită tratament antibiotic, ci se tratează cu antiinflamatoare (paracetamol, ibuprofen), vitamina C, expectorante, foarte multe lichide pentru a facilita expectoraţia.

Cu totul altfel este bronşita la persoanele care au o boală respiratorie de tipul astmului bronşic sau al bronho-pneumopatiei cronice obstructive (BPOC). Pentru aceşti bolnavi cronic, bronşita poate da complicaţii serioase. Astmaticii pot suferi exacerbări ale crizelor de astm, iar în cazul pacienţilor cu BPOC se agravează insuficienţa respiratorie. Aceşti pacienţi pot ajunge chiar să fie internaţi din această cauză. La astmatici şi la cei cu BPOC, bronşita nu mai este o simplă viroză care să treacă cu paracetamol şi vitamina C, ci de multe ori este însoţită de suprainfecţie bacteriană, care se manifestă prin tuse cu expectoraţie purulentă, galben-verzuie, în cantitate mare. În acest caz este recomandat tratamentul antibiotic.

Pneumonia, o boală severă

Pneumoniile sunt boli severe. Să nu uităm că înainte de descoperirea antibioticelor se putea muri de pneumonie. Acum situaţia s-a schimbat radical datorită gamei largi de antibiotice care vindecă complet pneumonia. Pneumonia este o infecţie bacteriană care afectează plămânul. Pneumonia poate debuta cu o simplă viroză, care se complică pe parcurs, dar poate să apară şi independent de viroze. Semnele clasice ale pneumoniei sunt tusea şi junghiul. Tusea este iniţial seacă şi devine treptat productivă, cu expectoraţie purulentă de culoare maronie (se mai numeşte expectoraţie ca jeleul de coacăze). Junghiul se manifestă printr-o durere puternică în partea plămânului în care s-a dezvoltat pneumonia. Durerea este accentuată de respiraţie mai mult decât de mişcările corpului. Foarte frecvent pacienţii cu pneumonie fac febră înaltă, 38-39 de grade Celsius, însoţită deseori de apariţia unui herpes la colţul gurii. Starea generală este foarte afectată. Leziunile pulmonare sunt vizualizate la radiografie. De aceea, foarte rar există pneumonie fără modificare radiologică. Pneumonia are un impact diferit asupra pacientului, în funcţie de bacteria care provoacă infecţia, dar mai ales de vârsta şi starea pacientului. Cea mai gravă este pneumonia în cazul persoanelor de peste 65 de ani, aceasta fiind limita de vârstă care schimbă evoluţia bolii. Din acest motiv, pacienţii în vârstă, la care pneumonia se asociază cu alte boli, trebuie internaţi în spital. De obicei, tinerii care fac pneumonie fără să aibă altă boală pot urma la domiciliu tratamentul cu antibiotice prescris de medic, dar să se aştepte că trebuie să zacă la pat câteva zile. Pneumonia este o boală care nu se poate duce pe picioare.

Sfatul medicului

Atât virozele de sezon, cât şi gripa, sunt extrem de contagioase. Se transmit pe calea aerului, prin picături invizibile din secreţiile nazale şi faringiene, eliberate în timpul strănutului sau tusei. Pentru a preveni infectarea cu virusurile guturaiului sau gripei, se recomandă evitarea spaţiilor aglomerate, o igienă riguroasă a mâinilor, hidratarea şi consumul de vitamina C. Prevenirea începe încă din sezonul cald şi constă într-o alimentaţie diversificată, cu multe legume şi fructe, mişcare în aer liber.

Autor articol: Diana Roman

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!