Efectul Crimeea: Încă 600 de militari la baza Kogălniceanu

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 7 aprilie 2014

kogalniceanu_baza militara americana

Statele Unite ale Americii au solicitat României extinderea operațiunilor de la baza Kogălniceanu, respectiv dislocarea unor elemente a unei unități de infanterie marină și a unui număr de aeronave militare, astfel încât numărul militarilor americani dislocați va fi de maximum 1.600.

Aceste informații sunt cuprinse într-o scrisoare transmisă de către președintele Traian Băsescu Parlamentului, în 27 martie. Șeful statului informează Legislativul că, în baza legii 291/2007 privind forțele armate străine de pe teritoriul României, a aprobat propunerile premierului referitoare la solicitările părții americane.

Președintele Băsescu informează că Ambasada SUA la București a solicitat sprijinul autorităților române pentru extinderea operațiunilor actuale la aerodromul Mihail Kogălniceanu. Băsescu menționează că solicitarea Ambasadei SUA se referă la dislocarea la aerodromul Mihail Kogălniceanu a unor elemente ale unei unități de infanterie marină denumită „Special Purpose Marine Air-Ground Task Force-Crises Response (SP MAGTF-CR)”, cu până la 600 de militari, precum și cu „un număr de aeronave militare necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice”.

Conform sursei citate, prin dislocarea elementelor menționate, numărul total al militarilor americani destinați pentru operațiunea temporară pe aeroportul Kogălniceanu în sprijinul operațiunilor de transport multi-modal International Security Assitance Force (ISAF) și Enduring Freedom (OEF), precum și pentru misiunile specifice ale unității de infanterie marină SP MAGTF-CR, este de maximum 1.600 de militari.

Legea 291/2007 prevede că înființarea pe teritoriul României a unor comandamente ori baze militare străine sau reprezentanțe militare ale unor organizații internaționale se face cu aprobarea Parlamentului. Potrivit actului normativ, intrarea și staționarea forțelor armate străine în România sau tranzitarea teritoriului național de către acestea, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, potrivit angajamentelor asumate de România prin tratate internaționale, se aprobă de către președintele României la propunerea premierului, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Președintele României informează Parlamentul despre decizie, în termen de 5 zile de la luarea acesteia, iar dacă Parlamentul este în vacanță, de la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz. În situația în care aceste activități nu se execută în baza prevederilor unor tratate internaționale la care România este parte, președintele României solicită încuviințarea Parlamentului. 

1.600 de militari americani

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, Duane Butcher, a afirmat, la 17 noiembrie 2013, la Constanța, că baza de la Mihail Kogălniceanu va deveni un nod de transport esențial pentru echipamentele americane care se reîntorc din Afganistan.

„Vorbind despre Mihail Kogălniceanu, România ne-a permis cu generozitate să utilizăm în mod extins unitățile sale pentru transportul trupelor și echipamentului spre și dinspre Afganistan.  Pe măsură ce se apropie retragerea trupelor ISAF din Afganistan, Mihail Kogălniceanu va deveni un nod de transport esențial pentru echipamentele americane care se reîntorc din Afganistan”, a declarat însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, cu ocazia unei recepții organizate la bordul navei Mount Whitney.

Militarii americani din Joint Task Force East s-au instalat, în vara anului 2010, în noua bază în valoare de 50 milioane de dolari din orașul Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, care poate găzdui 1.600 de militari. Șeful Biroului de relații publice al Joint Task Force East, locotenent-colonelul Daniel Herrigstad, a anunțat, în noiembrie 2009, că baza militară poate găzdui până la 1.600 de militari din cadrul trupelor terestre, forțelor aeriene și navale și va fi folosită în comun de militarii români și americani. „Este o bază românească, dar sponsorizarea este din fonduri americane. Unitatea aparține țării-gazdă, iar noi o folosim în baza acordurilor guvernamentale”, a precizat Herrigstad. 

Exerciții militare cu R. Moldova, Armenia și Azerbaijan

NATO se deschide și mai mult către estul Europei, după anexarea Crimeii de către Rusia, potrivit unui document secret al alianței nord-atlantice. Documentul vorbește despre exerciții militare comune cu țări precum R. Moldova și Armenia, scrie publicația care a reușit să vadă textul, Der Spiegel, citat de presa de la București. Potrivit sursei citate, noile tensiuni dintre Rusia și Occident au dat un impuls neașteptat alianței, care încearcă acum să-și sporească prezența în estul Europei, în Armenia, Azerbaijan și R. Moldova.

În cursul săptămânii trecute, Comitetul pentru Parteneriat a adoptat un catalog al „măsurilor practice de promovare a relațiilor” cu aceste țări. Documentul secret, de șapte pagini, arată că NATO trebuie să exploreze modalitățile prin care partenerii din regiune pot fi mai bine susținuți. Scopul pe termen scurt al alianței este să „promoveze stabilitatea în Europa de Est în actualul context”. Printre alte măsuri, se menționează că aceste țări ar trebui încurajate să permită alianței să mărească interoperabilitatea armatelor lor, adică abilitatea de a acționa împreună. În acest sens sunt prevăzute exerciții comune și antrenamente.

Asistența individuală este planificată pentru fiecare din cele trei state. În Moldova, vizibilitatea NATO va fi întărită prin trimiterea unui ofițer de legătură la Chișinău. Se discută, de asemenea, participarea R. Moldova la forța de reacție rapidă a alianței. Cu Azerbaijanul va fi întărită cooperarea în domeniul securității cibernetice și energetice, iar în ceea ce privește Armenia, se discută antrenarea armatei. Sursa citată arată că mesajul adresat Rusiei este clar: NATO nu acceptă ca Moscova să încalce suveranitatea unui alt stat, așa cum s-a întâmplat în Ucraina.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!