Financial Times: „DNA – Tigrul de hârtie își arată colții”

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 31 iulie 2015

România a devenit o platformă de testare a anti-corupției după ce, mai odinioară, era considerată una dintre cele mai corupte țări din UE. Condamnările persoanelor de profil înalt din țară au transformat felul în care DNA este percepută: dacă odinioară era prezentată ca un tigru de hârtie, înființată drept condiție a aderării României la UE, acum DNA este considerată un adversar de temut de către cei mai puternici politicieni ai țării, se arată într-un amplu comentariu publicat de Financial Times, titrat „DNA – Tigrul de hârtie își arată colții”.

În articolul semnat de Andrew Byrne, se face o trecere în revistă a succeselor DNA. Este amintit cazul lui Victor Ponta, premierul de centru-stânga pus sub acuzare luna aceasta pentru o serie de fapte de corupție din perioada 2007-2008. „Activele lui Ponta au fost înghețate, la fel ca și conturile asociatului său din acea vreme, Dan Șova, și ale fostului ministru de finanțe, Darius Vâlcov, acuzați și ei de corupție. Ponta este primul premier român în funcție pus sub acuzare, însă primul caz ce a demonstrat puterea DNA a fost al fostului premier Adrian Năstase, condamnat în 2012 pentru strângere ilegală de fonduri și în 2014 pentru luare de mită”, amintește publicația citată.

DNA, condusă acum de Laura Codruța Koveși, în vârstă de 42 de ani, procuror și fost membru al echipei naționale de baschet, care conduce direcția din 2013, a ajuns la un record de peste 1.000 de condamnări anul trecut, mai scrie Financial Times, care adaugă că performanțele sale au început să atragă atenția țărilor similar afectate de corupție, precum Grecia, Bulgaria și Croația, care sunt interesate să vadă cum a crescut atât de mult puterea procurorilor români.

De la înființare, în 2002, DNA a primit susținere internațională puternică – de la Comisia Europeană, care a condiționat aderarea la UE de progresele în lupta cu corupția, și de la SUA. Monica Macovei, fost ministru al justiției, a relansat agenția în 2005. Însă punctul de cotitură a fost schimbarea Codului Penal în 2009-2010, acordând procurorilor puteri extinse în ceea ce privește anchetarea și arestarea.

„În primele momente ale existenței DNA, era o reținere în a lua decizii împotriva oamenilor puternici (…) România nu avea o tradiție a statului de drept, așa că judecătorilor le-a luat ceva timp să se simtă suficient de independenți pentru a lua decizii pe baza dovezilor dintr-un caz și nu pe baza persoanei aflate în fața lor”, a explicat Laura Ștefan, analist la Expert Forum.

Zelul agenției a fost criticat de cei care consideră că rata de condamnare de 90% este mai potrivită Coreei de Nord decât României. Pentru unii, procurorii României au devenit prea puternici și anchetele lor prea extinse. Parlamentarii vor discuta în toamnă posibilitatea de a limita arestul preventiv, măsură criticată la rândul său de cei care spun că se încearcă reducerea puterii DNA.

Financial Times notează că DNA se bucură de sprijinul președintelui Klaus Iohannis, în timp ce Victor Ponta susține că dosarul împotriva lui este motivat politic. Totuși, a demisionat de la conducerea partidului și dă semne că ar renunța la putere.

Publicația străină își încheie articolul amintind că DNA are o rată de aprobare în rândul cetățenilor români de 65%. „Electoratul român se obișnuise să observe că politicienii se îmbogățesc, în pofida salariilor modeste. Mulți văd acțiunile DNA drept o lung așteptată curățare a clasei politice ce a menținut în funcțiune, două decenii după căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu, o rețea de patronaj și clientelism”, mai scrie Financial Times.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!