Financial Times

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 6 iulie 2015

… devine purtătoarea de cuvânt a președintelui Klaus Johanis, ceea ce reprezintă, să recunoaștem, un succes în managementul comunicării prezidențiale. Am început cu concluzia tocmai pentru că

ea rămâne singura vizibilă, incontestabilă, într-un moment în care politica românească e cuprinsă de frământări contradictorii, iar presa obiectivă a dispărut cu desăvârșire. De fapt, nici nu mai are loc în peisajul nostru mediatic o presă obiectivă tocmai acum, în miezul unei bătălii cruciale pentru viitorul țării, în momentul în care rezultatul alegerilor prezidențiale devine, încetul cu încetul, palpabil. Expresia lui actuală este conflictul inevitabil dintre președintele Klaus Johannis și stânga ex-comunistă. Din interviul acordat de președinte prestigioasei publicații britanice, presa română a ales partea în care Klaus Johannis cere, pentru a treia oară, demisia premierului Ponta, urmărit penal în mai multe dosare. De fapt, interviul atinge doar tangențial această problemă, care nu mai are nevoie de argumentare, fiind plasată, cum e firesc, în teritoriul exclusiv al justiției. Mult mai important pentru românii din UK este conținutul real al intervenției prezidențiale, anume atitudinea premierului David Cameron față de imigranții români. Ea este socotită drept discriminatorie, în contextul legal al liberei circulații ca principiu fundamental al Uniunii Europene. Unele propuneri ale premierului britanic, precum oprirea accesului angajaților comunitari la credite fiscale timp de patru ani, sunt socotite de președintele României drept inacceptabile. Cu toate nuanțele diplomatice de rigoare, intervenția mediatică a instituției prezidențiale este riguroasă și limpede. Ea are loc în contextul agravării situației geopolitice a UE în raport cu Rusia, fiindcă, în același demers, Klaus Johannis amintește că România sprijină sancțiunile europene impuse Rusiei pe fondul crizei din Ucraina și salută suplimentarea prezenței NATO pe teritoriul țării. În cele din urmă, logica discursului este perfectă. Atitudinea corectă a Marii Britanii față de imigrația românească este parte a unui sistem care este conceput să funcționeze. „Este vorba de o modalitate de a oferi noi asigurări României, în calitatea de țară situată pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Asistăm la frecvente survoluri ruse pe coasta Mării Negre”, spune Johannis în interviul din Financial Times. Semnalul e clar. Ne cereți să asigurăm flancul estic al UE în condițiile în care tancurile rusești sunt aproape de graniță iar avioanele militare ale Moscovei intră frecvent și neliniștitor în spațiul aerian românesc (informație aproape necunoscută până acum), atunci măcar comportați-vă civilizat, nediscriminatoriu, cu românii aflați în statul vostru. Dincolo de verticalitatea atitudinii președintelui se mai află și o amară ironie a sorții. Scut împotriva marilor năvăliri ale imperiilor sau hoardelor a fost vreme de secole, iar acum România trebuie, din nou, să își asume acest rol. Ne aflăm, din nou, la o mare răspântie, paznici ai unei imense frontiere. De data asta, conform tratatelor europene și atlantice, nu mai suntem singuri. Și – se subînțelege din interviul publicat de Financial Times – ar trebui să fim respectați, integral, fără subterfugii și fără rezerve.

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!