Furtună în MAE: Corlățean pleacă, Meleșcanu vine, secțiile de vot rămân la fel

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 14 noiembrie 2014

alegeri 2014_Viena

Titus Corlățean, ministrul român de externe în perioada primului tur de scrutin, a demisionat luni din funcție, anunțând că nu acceptă să încalce legea. În aceeași zi, președintele Traian Băsescu a semnat numirea în fruntea diplomației române a fostului șef SIE, Teodor Meleșcanu.

Biroul Electoral Central a comunicat de două ori MAE că poate înființa noi secții de votare între cele două tururi de scrutin prezidențial, dar atât fostul, cât și actualul ministru de externe au refuzat să ia această decizie, invocând o posibilă încălcare a legii.

Manifestațiile din țara și de peste hotare legate de dreptul la vot al românilor din diaspora au provocat, luni dimineață, demisia ministrului de externe, Titus Corlățean. Acesta și-a depus mandatul din fruntea diplomației române, în contextul nelămuririlor cu privire la înființarea de noi secții de vot în străinătate, pentru turul doi al alegerilor prezidențiale.

„MAE a informat în ultimele zile în legătură cu măsurile suplimentare adoptate în baza prevederilor legale pentru organizarea în cât mai bune condiții a alegerilor prezidențiale din turul al doilea. Am informat în legătură cu toate măsurile necesare, în conformitate cu legea, cu deciziile BEC și BES, pentru fluidizarea procesului de vot în al doilea tur de scrutin. Am anunțat creșterea numărului de ștampile, creșterea numărului cabinelor de vot, până la maxim de 7”, a declarat luni dimineața Titus Corlățean.

„În noaptea de vineri spre sâmbătă, am primit la sediul MAE un comunicat prin care BEC ne comunica inexistența unui impediment legal pentru organizarea de noi secții de vot în străinătate. În ziua de sâmbătă, MAE a demarat un proces de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuțiilor sale în materie. „MAE își menține integral poziția potrivit căreia nu există bază juridică legală pentru suplimentarea la turul doi a secțiilor de vot în străinătate. (…) Nici hotărârea BEC din 4 noiembrie nu permite tragerea acestei concluzii că s-ar putea înființa noi secții de vot în străinătate. (…) Hotărârea BEC nu prevede nimic cu privire la inexistența unui impediment legal și are forță juridică. Comunicatul face această mențiune, dar nu are forță juridică”, a mai spus fostul șef al diplomației române.

„Ca ministru, am obligația să asigur respectarea legalității. În consecință, l-am informat cu puțină vreme în urmă pe primul ministru al României că m-am decis să-mi depun mandatul de ministru al afacerilor externe. Nu pot oferi motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din turul doi pe considerente de nelegalitate a înființării de noi secții de votare în străinătate”, a mai spus Titus Corlățean, în încheierea declarației de presă.

 

Predoiu cere și demisia lui Ponta

Prim-vicepreședintele PDL Cătălin Predoiu susține că demisia lui Corlățean nu este suficientă, cerând plecarea premierului Victor Ponta din fruntea Guvernului. „Domnul Ponta ori își dă demisia, ori rezolvă problema. Candidatul Ponta nu face nimic ca să rezolve problema votului din străinătate (…). Demisia lui Corlățean nu va opri valul anti-Ponta. E un fapt cert că românii nu și-au putut exercita în diaspora dreptul la vot, drept constituțional”, a spus Cătălin Predoiu, care a revenit ulterior asupra declarației, spunând că el este cel care ar trebui să asigure interimatul la Ministerul de Externe după plecarea lui Corlățean.

Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE) a cerut demisia ministrului Titus Corlățean încă din 2 noiembrie, când, în primul tur al alegerilor prezidențiale, mii de români din afara țării nu au putut vota, deși au stat ore în șir la coadă.

Sâmbătă, președintele Traian Băsescu a cerut demisia ministrului de externe, din cauza dezinformării cu privire la organizarea de noi secții de votare în străinătate. Vineri, Titus Corlățean afirmase că nu vor fi mai multe secții de vot, ci doar mai multe cabine în cele 294 de secții de votare deja existente, însă el a fost contrazis de Biroul Electoral Central (BEC).

Pe parcursul weekendului, numeroase proteste de solidaritate față de românii din diaspora, care vor alegeri corecte în turul al doilea, au fost organizate în mai multe orașe din țară, dar și în străinătate.

 

Fostul șef SIE, numit ministru de externe

Președintele Traian Băsescu a semnat luni decretul prin care Teodor Meleșcanu este numit în funcția de ministru al afacerilor externe.

„Înainte de a depune jurământul, vreau să observ că demisia domnului Corlățean a intervenit prea târziu, trebuia să-și asume eșecul din data de 2, noaptea. Nici pe dvs. nu v-aș fi numit, având în vedere întâmplările din ultimul an de mandat al dvs. la SIE. Dar o fac datorită urgenței și mai ales pentru că am rămas cu o declarație a dvs. în minte, că, dacă ați fi fost ministru de externe, nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat cu votul din diaspora. Având încredere, totuși, în ceea ce ați spus public, vă invit să depuneți jurământul”, a declarat Traian Băsescu la depunerea jurământului de către Teodor Meleșcanu în funcția de ministru al afacerilor externe.

 

Meleșcanu votează la Paris

Ministrul de externe Teodor Meleșcanu a prezentat măsurile pe care ar intenționa să le ia MAE în diaspora, astfel încât în turul doi al prezidențialelor să nu mai existe probleme. Noul șef al diplomației române a declarat, într-o conferință de presă susținută la Guvern, că a fost suplimentat bugetul MAE pentru turul II al alegerilor prezidențiale.

„Astăzi a fost adoptată suplimentarea bugetului MAE, cu 1,5 milioane de lei, din fondul de rezervă. Această alocare de resurse suplimentare ne permite nouă să realizăm în cele mai bune condiții desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin din străinătate, respectând prevederile legale”, a spus fostul prezidențiabil.

Meleșcanu a precizat că a trimis o serie de propuneri către Biroul Electoral Central, care ar „fluidiza procesul electoral” și ar permite ca „300.000-400.000 de români să voteze în diaspora”, având în vedere că la turul întâi al alegerilor prezidențiale au votat 150.000 de români în străinătate.

„Vom trimite maximum de ștampile și maximum de cabine de vot (…). Am suplimentat personalul pentru secțiile de vot”, a mai spus ministrul, precizând că vor exista 7 ștampile și 7 cabine de vot – numărul maxim permis de lege – în fiecare secție de votare din diaspora. O altă măsură pe care o va lua fostul șef al SIE pentru a se asigura că pe 16 noiembrie nu se vor repeta problemele de la primul tur de scrutin este să voteze la Paris. „Toată conducerea MAE va fi prezentă în străinătate, la Paris, pentru a ține un contact cu colegii”, a adăugat Meleșcanu.

 

Înființarea de noi secții de votare

În ceea ce privește înființarea de noi secții de votare, Meleșcanu a precizat că a cerut BEC să precizeze „explicit” în ce măsură este legală această posibilitate, precizând că „punctul de vedere al MAE este că potrivit prevederilor legale, aceste suplimentări nu se pot face între cele două tururi de scrutin”.

„Nu va fi neapărat o ordonanță de urgență”, a spus Meleșcanu, când jurnaliștii au insistat cu întrebări referitoare la posibilitatea înființării de noi secții de vot. „Dar nu e vina mea! Eu sunt ministru de o zi…”, a adăugat Meleșcanu.

În final, noul șef al diplomației române a reiterat că nu MAE se ocupă de organizarea alegerilor: „BEC e unicul organizator al alegerilor. MAE asigură spații, personal, materiale. Nu MAE reglementează procesul electoral în afara țării. MAE acționează exclusiv în temeiul legii, nu are responsabilități în interpretarea legii, ci doar în aplicare. MAE va aplica deciziile BEC”, a conchis Meleșcanu.

 

Votul în diaspora: Ce prevede, de fapt, legea

Biroul Electoral Central a comunicat de două ori MAE că poate înființa noi secții de votare între cele două tururi de scrutin prezidențial, dar atât fostul, cât și actualul ministru de externe au refuzat să ia această decizie, invocând o posibilă încălcare a legii, scriu cei de la Ziare.com.

Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu au făcut trimitere la art. 54 din Legea 370/2004 pentru alegerea președintelui, care prevede la alin. 1 că „al doilea tur de scrutin are loc în condițiile prevăzute la art. 81 alin. (3) din Constituția României, republicată, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleași secții de votare și circumscripții electorale, sub conducerea operațiunilor electorale de către aceleași birouri electorale și pe baza acelorași liste de alegători de la primul tur”.

Teodor Meleșcanu a explicat că schimbarea secțiilor de votare din diaspora ar putea constitui motiv de invalidare a alegerilor de către Curtea Constituțională și a cerut BEC să vină cu precizări suplimentare și să își asume răspunderea, ceea ce s-a și întâmplat. Marți seara, BEC a remis un comunicat de presă în care a oferit răspunsuri la toate solicitările înaintate de noul ministru de externe și a spus explicit că MAE poate înființa noi secții de votare în diaspora.

Cu toate acestea, premierul Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale, a declarat marți, în timpul dezbaterii electorale cu contracandidatul său, că Ministerul de Externe nu va face acest lucru, deoarece, „conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, orice schimbare a legilor electorale în timpul jocului este considerată încălcare a legii”. Conform BEC însă, înființarea noilor secții de votare se poate face printr-o completare a ordinului de ministru în baza căruia a fost organizat primul tur de scrutin, nefiind nevoie de o schimbare a legii prin ordonanță de urgență.

 

Primul tur

Organizarea votului în diaspora a fost stabilită de fostul ministru de externe, Titus Corlățean, prin Ordinul nr. 1839/2014 privind stabilirea secțiilor de votare din străinătate pentru alegerea președintelui României în 2014, intrat în vigoare de la data de 16 septembrie 2014, mai scrie Ziare.com.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se stabilesc secțiile de votare din străinătate pentru organizarea și desfășurarea alegerii președintelui României în anul 2014, prevăzute în lista din anexă care face parte integrantă din prezentul ordin”, se arată la art. 1 al actului normativ. La baza ordinului de ministru au stat mai multe hotărâri de guvern și, în primul rând, Legea nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României.

Legea prevede la art. 12 următoarele:

(1) Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(2) În afara secțiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul Guvernului din țara respectivă, secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3) Organizarea și numerotarea secțiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la art. 11 alin. (4), ministrul afacerilor externe aduce la cunoștință publică numerotarea fiecărei secții de votare din străinătate, precum și locurile de desfășurare a votării.

 

În ceea ce privește recomandările Comisiei de la Veneția, reprezentanții Guvernului au făcut apel la decizia Curții Constituționale nr. 334 din 26 iunie 2013, care nu se referă la Legea alegerii președintelui, ci la Legea referendumului, și conform căreia modificările aduse acestei legi „sunt constituționale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii”.

Pe de altă parte, însă, în motivarea Deciziei Curții Constituționale 682/2012 asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii privind modificarea și completarea Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, se arată următoarele:

„Raportul asupra calendarului și inventarului criteriilor politice de evaluare a alegerilor adoptat de Consiliul pentru alegeri democratice cu ocazia celei de-a 34-a Reuniuni (Veneția, 14 octombrie 2010) reține, totodată, că‚ orice reformă care vizează legislația electorală care urmează să se aplice unor alegeri trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi cu adevărat aplicabilă.” Cu toate acestea, în anumite situații, pot fi acceptate excepții de la regula de un an, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute sau pentru a rectifica legislația electorală, acolo unde aceasta ar aduce atingere drepturilor recunoscute la nivel internațional.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!