Genunchiul și Istoria

Articol publicat in sectiunea Fără categorie pe data 29 iunie 2015

Dincolo de speculațiile asupra raporturilor premierului Victor Ponta cu DNA, pe de o parte, și cu performanțele medicinei turcești, pe de alta, poate fi perceput adevăratul subiect al acestor zile fierbinți:

strategia de apărare a României. Ea nu mai este un subiect rezervat pasionaților de politică și militărie, nici al specialiștilor mass-media în materie, ci devine o dezbatere la nivel național. Era și momentul. Căci, de această dată, strategia ia în considerare schimbări majore la nivelul politicii europene și nord-atlantice și, mai ales, amenințări multiple cu care se confruntă România.

Documentul pe care președintele Klaus Johannis l-a propus Parlamentului, și care a trecut în ciuda boicotului PSD, aduce o nouă viziune, mai realistă, mai pragmatică, asupra rolului țării noastre în ansamblul unui efort lărgit de contracarare a amenințărilor asupra UE. Una dintre cele mai importante modificări este integrarea României într-o viitoare forță armată europeană, element care a lipsit până acum din ecuația construcției europene, dar care, iată, devine esențial în viitorul apropiat. Este un moment de luciditate al liderilor UE, care au constatat că nu pot opune nicio barieră reală amenințărilor care vin din estul post-sovietic sau din Orientul Mijlociu. În acest context, România devine extrem de importantă, ea fiind parte a flancului estic al UE. În acest spirit, agenția Frontex, care supraveghează frontierele UE, dobândește puteri sporite. Măsura se află în legătură directă cu strategia pentru migrație, votată luna trecută de Comisia Europeană, care prevede, între altele, o limită de 20.000 de refugiați care să fie integrați în Uniunea Europeană, dar, în același timp, înființează o schemă de relocare a aproximativ 40.000 de azilanți aflați deja în Italia și Grecia. Falia dintre Nord și Sud se accentuează, dovadă creșterea de douăzeci de ori, față de anul trecut, a numărului refugiaților care ajung, traversând Mediterana, în țările Europei. Pentru România, însă, mult mai sensibilă este înființarea Unității de integrare a Forțelor NATO și a Comandamentului multinațional de Divizie, măsuri propuse de președinte și aprobate de Parlament. Odată cu acestea, ia formă legală primirea forțelor militare americane, care sunt în curs de a poziționa tancuri, artilerie și alte echipamente militare în estul și centrul Europei, inclusiv în România.

După cum tocmai a anunțat secretarul american al apărării, Ash Carter, atât  țările baltice – Estonia, Lituania, Letonia, cât și Germania, Bulgaria, România și Polonia au fost de acord să primească, pe teritoriile lor, armamentul prevăzut în tratatele de aderare la NATO și în cele mai recente documente care pun în aplicare aceste tratate. Momentul este crucial, dar și delicat în egală măsură. Președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia va mai adăuga încă 40 de rachete intercontinentale balistice arsenalului său nuclear, în cursul acestui an. Un exercițiu retoric sau unul pur militar? În acest context, genunchiul premierului și pasiunea lui pentru baschet devin… istorie.

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!