Ghid de supravieţuire în spital (prima parte)

Articol publicat in sectiunea Articole recente, Sănătate pe data 25 august 2016

pacient spital

Aflaţi trucuri ingenioase care vă pot salva din calea dezastrelor spitaliceşti.

Citiţi în continuare ce trebuie să faceţi dacă veţi fi nevoit să treceţi pragul spitalului pentru a vă asigura că veţi pleca de acolo într-o stare mai bună decât aceea în care aţi sosit.

Un drum la spital, indiferent de care parte a cearceafului vă veţi afla, nu este menit să vă înveselească, dar posibilitatea de a vă îmbolnăvi ca urmare a unei vizite este îndeajuns pentru a speria pe oricine.

Infecţiile dobândite în spital sunt un motiv continuu de îngrijorare. Un raport parlamentar recent spune că NHS a devenit atât de preocupată de MRSA (infecţie cu stafilococ rezistent la meticilină – antibiotice) şi Clostridium difficile (infecţie transferabilă prin atingere, ce apare la pacienţii care iau antibiotice şi sunt spitalizaţi pe o perioadă mai lungă de timp) –  responsabile cu doar 15% din infecţiile dobândite în spital – încât există riscul de a ignora alte pericole comune, cum ar fi e.coli.

„Cea mai bună dovadă este faptul că alte infecţii la fel de mortale dar evitabile, cum ar fi cele dobândite în timpul unei operaţii sau pneumonia, au crescut şi ele în incidenţă”, spune Edward Leigh, şeful comitetului care a întocmit raportul.

Dar nu numai infecţiile sunt cele care pun pacienţii în pericol pe durata spitalizării: în 2012, mai mult de 8.000 de pacienţi erau mai slabi în momentul externării faţă de greutatea pe care o aveau când s-au internat.

„Pacienţii malnutriţi au şanse cu 30% mai mari de a dezvolta complicaţii şi cu 40% mai mari de a deceda”, spune doctorul Mike Stroud, consultant gastroentologist la Southampton University Hospital.

„Acest lucru se întâmplă datorită faptului că, fiind grav bolnav, organismul are nevoie de mult mai multă energie în forma caloriilor şi vitaminelor pentru a se recupera”.

Aşa că, dacă veţi fi nevoit să treceţi pragul spitalului, ce trebuie să faceţi pentru a vă asigura că veţi pleca de acolo într-o stare mai bună decât aceea în care aţi sosit?

 

Doza de aspirină

Folosirea a 300 mg de aspirină zilnic, cu trei zile înainte de o eventuală operaţie, va reduce la jumătate riscurile de a dezvolta o infecţie mortală, spun cercetătorii de la Darthmouth College.

Nu vă va ajuta dacă aţi contractat deja o infecţie cu stafilococ (care poate include MRSA), dar poate preveni acest lucru. Funcţionează prin oprirea multiplicării bacteriei.

Evitaţi însă să luaţi aspirină dacă sunteţi sub influenţa unui medicament anticoagulant, pentru că aspirina subţiază sângele, sau dacă aveţi ulcer, deoarece aceasta irită mucoasa stomacală, spune Sean Woodward, de la Royal Pharmaceutical Society.

„În doze mari poate preveni coagularea sângelui, aşa că nu luaţi aspirină în ziua operaţiei fără a avea acordul chirurgului”.

De asemenea, ea nu trebuie dată nici persoanelor sub 16 ani, pentru că riscă să mărească posibilitatea apariţiei sindromului Reye, o boală rară care afectează creierul şi ficatul, sau celor care suferă de astm, pentru că aspirina le-ar putea declanşa un atac.

 

Ţineţi vizitatorii departe de pat

Dacă vă doresc cu adevărat o recuperare rapidă, vizitatorii ar trebui să se aşeze pe scaunul de lângă pat, nu pe cearceaful pe care staţi.

Într-un studiu publicat în British Medical Journal, cercetătorii au constatat că o combinaţie a strategiilor de control a infectărilor care a inclus eliminarea contactului dintre vizitatori şi patul bolnavului a condus la oprirea răspândirii MRSA şi o reducere cu 70% a infectărilor.

„Hainele pot purta bacterii şi viruşi care să se constituie într-un potenţial pericol, de vreme ce nu sunt spălate la intrarea în cameră”, a explicat Ron Cutler, microbiologist la Queen Mary University din Londra.

„Scaunele sunt rareori curăţate aşa cum ar trebui, astfel că pot conţine milioane de bacterii, ce se pot lua pe mâini când vă aşezaţi sau ridicaţi, dumneavoastră transferându-le direct pe cearceaf când vă aşezaţi pe el – aşa că evitarea contactului cu patul unui pacient trebuie să se afle pe lista preocupărilor tuturor”.

 

trimiteri-sus-4

Ghid de supravieţuire în spital (partea a doua)

A GP: PARACETAMOL, GOOGLE ȘI ANALIZE INSTANT!

Femeia gravidă și urmărirea sarcinii în NHS

SPAGA PE TAMISA

trimiteri-jos-4

 

Cereţi să fiţi operat dimineaţa, la prima oră

Pacienţii ale căror operaţii au început în jurul orei 09.00 au fost de patru ori mai puţin dispuşi să sufere de complicaţii în urma anesteziilor – greaţă, dureri post-operatorii, presiune variată a sângelui – decât cei care au ajuns pe masa de operaţie în jurul orei 16.00. Studiul a fost făcut în urma analizării a 90.000 de pacienţi din Statele Unite.

Sugestia specialiştilor a fost că vina aparţine fie oboselii, fie a faptului că doctorul a ajuns târziu la operaţie datorită aglomeraţiei de pacienţi din ziua respectivă.

 

Spălaţi-vă pe mâini

Riscul de infectare rezultat în urma folosirii aceloraşi instalaţii sanitare este mai mult decât clar. Ceea ce nu este la fel de clar este şi riscul la care vă expuneţi propria persoană.

„De multe ori, organismele care cauzează o infecţie sosesc din colecţia personală cu care pacientul vine de acasă”, spune doctorul Ron Cutler.

Tocmai de aceea este bine ca de câteva ori pe zi, dar şi după fiecare vizită la toaletă să vă spălaţi special pe mâini, de preferinţă cu un săpun antibacterian şi apă fierbinte, timp de un minut.

„Nu va ucide bacteriile, dar le va disloca, aşa că va exista o şansă mai mică pentru ca acestea să vă intre în organism”, spune Cutler.

„Cel mai important este să vă uscaţi mâinile complet, deoarece orice umezeală care rămâne poate adăposti viruşi şi bacterii periculoase.”

El a mai adăugat că în vreme ce spălatul pe mâini la fiecare oră este un plan de bun-simţ, spălaţi-vă pe mâini în special după ce atingeţi un mâner de uşă sau înainte să mâncaţi.

 

Faceţi o poză doctorului

Veţi vedea nenumăraţi doctori, asistente şi alte persoane pe parcursul unei zile, aşa că este important să ştiţi care este doctorul responsabil pentru dumneavoastră.

Folosiţi-vă de camera telefonului pentru a face o poză doctorului. Într-un studiu recent publicat în The Lancet, s-a constatat că pacienţii care au făcut o poză doctorului l-au putut identifica mult mai uşor.

Acest lucru a ajutat şi la reducerea numărului de erori medicale cauzate de pacienţii care dau informaţii personalului medical greşit, care ar putea să nu observe schimbări serioase în starea lor sau să le dea sfaturi greşite.

„Asiguraţi-vă că oricine vă vorbeşte se identifică şi că aţi comunicat schimbările în starea dumneavoastră doar doctorilor şi asistentelor implicate în cazul dumneavoastră”, spune Gail Van Kanegan, o asistentă experimentată şi autorul cărţii „Cum să supravieţuieşti în spital”.

(va urma)

Autor articol: Liviu Untaru

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!