Guvernul Cioloș, șase luni. Bune sau rele?

Articol publicat in sectiunea Politică internă pe data 20 mai 2016

Dacian Ciolos47Bilanțul la mijloc de mini-mandat al guvernului Cioloș arată destul de pestriț, incoerent și controversat. Fapt inevitabil, căci niciuna din forțele politice care comentează raportul nu a fost de acord cu un guvern tehnocrat.

Guvernul a reușit să meargă pe sârmă, deocamdată, fiind aprobat de o majoritate parlamentară PSD-ALDE, dar susținut ca program de guvernare de către PNL. În aceste condiții, marja de manevră a Guvernului rămâne extrem de redusă, iar greșelile sunt transformate, imediat, în catastrofe. Una dintre ele pare a fi schimbarea multor miniștri într-un interval scurt de timp. Dar această opinie nu este împărtășită de toți comentatorii. Unii cred că abia acum s-a ajuns la normalitate, căci, fără niciun sprijin politic, miniștrii răspund imediat pentru orice greșeală. În cazul în care am fi avut o guvernare politică, aceștia ar fi rămas în funcții, indiferent de gafele comise în timpul mandatului.

Sancționarea miniștrilor rămâne o caracteristică a guvernului Cioloș și constituie o etapă unică în istoria post-revoluționară a României, în care greșelile au fost ascunse de opinia publică, nicidecum dezvăluite și sancționate pe loc.

În același timp, Dacian Cioloș a fost nevoit să facă numeroase compromisuri cu partidele care vor candida în curând pentru preluarea puterii executive în România. Inițial, în programul de guvernare trimis Parlamentului odată cu lista miniștrilor, Cioloș a menționat ca prioritate alegerea primarilor în două tururi de scrutin. După runda de negocieri cu grupurile parlamentare, înaintea votului de investire, prevederile referitoare la modificarea legii electorale în sensul alegerii primarilor în două tururi de scrutin au fost eliminate din varianta finală a programului de guvernare. De asemenea, Cioloș a refuzat să dea curs solicitărilor PNL privind emiterea unei ordonanțe de guvern sau asumare a răspunderii pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, în condițiile în care PSD a amenințat cu boicotarea scrutinului.

Un alt episod relevant a fost cel al prezenței în Senat. În timp ce situația gravă de la TVR nu a stârnit îngrijorarea aleșilor, acțiunea ANAF de a aplica o decizie judecătorească privind executarea silită a trustului Intact l-a determinat pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, să convoace o ședință specială în care l-a chemat pe premier să dea explicații legate de „abuzurile” ANAF care ar pune în pericol libertatea de exprimare. Premierul a fost nevoit să se plieze dorinței majorității parlamentare, prezentându-se pentru a da explicații.

 

Demisii și demiteri

În materie de demisii și demiteri din Guvern, pot fi amintite cazurile Ana Costea (ministrul muncii), Vlad Alexandrescu (ministrul culturii), Achimaș Cadariu (ministrul sănătății), Aura Răducu (ministrul fondurilor europene), dar și îndoielile cu privire la unii miniștri, între care Petre Toba, ministrul de interne, care este acuzat de plagiat în cazul tezei de doctorat. În pofida promisiunilor de clarificare a acestor suspiciuni, prin verificarea acuzațiilor înainte de luarea unei decizii, nicio măsură nu a fost dispusă în cazul său. Pretextul: mai întâi trebuie clarificată legislația privind școlile doctorale și plagiatul.

Un alt ministru care a stârnit controverse a fost cel al agriculturii. Achim Irimescu a declarat, într-un interviu, că el nu ia „ciubuc”, de aceea deranjează și că, din România, s-au scos în ultimii cinci ani 35 de miliarde de euro cu camionul, în Elveția. El a revenit apoi, susținând că afirmațiile au reprezentat o „metaforă”.

Noutatea guvernului Cioloș este aceea că toate problemele ivite în cele șase luni au fost făcute publice și au dus la soluții drastice. Ceea ce poate reprezenta un început de normalitate.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!