Guvernul vrea un nou acord cu FMI și UE

Articol publicat in sectiunea Economie pe data 11 septembrie 2015

România vrea să înceapă discuții cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană pentru un nou acord, îmbunătățit și flexibil, cel mai devreme în acest an, cu sprijinul celor mai mari partide politice, pentru a se proteja de șocurile externe. Declarația a fost făcută de ministrul de finanțe Eugen Teodorovici, într-un interviu pentru Bloomberg.

Guvernul ar putea încheia un nou acord cu FMI și UE în 2016, a arătat Teodorovici.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat într-un interviu separat că social-democrații au transmis Guvernului să negocieze acordul. Opoziția sprijină la rândul ei ideea ca România să încheie un nou acord cu FMI și UE, potrivit co-liderului PNL Alina Gheorghiu.

„România poate rezista pe cont propriu și nu avem nevoie de finanțarea de la FMI, dar ar fi bine să avem un acord flexibil, ca protecție față de posibilele turbulențe pe piețe. Costurile de finanțare ale statului sunt foarte scăzute în prezent, dar nu se știe niciodată”, a spus Teodorovici.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că va prezenta factorilor politici situația economică a României, astfel încât aceștia să hotărască dacă se impune încheierea unui nou acord cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

„Pot să vă spun, după trei ani și jumătate de prim-ministru, în toți acești trei ani și jumătate am avut acord cu instituțiile internaționale și efectul acestor acorduri este unul pozitiv”, a afirmat premierul, în Parlament.

Ponta a admis că au fost beneficii de pe urma acordului, chiar dacă nu a fost întotdeauna de acord cu el și le-a spus deputaților că va prezenta factorilor politici situația generală, astfel încât decizia reînnoirii acordului să le aparțină.

România, a doua cea mai săracă țară din UE, a încheiat trei acorduri succesive cu FMI și UE din 2009, care au servit ca ancore pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, vânzarea companiilor de stat și economie.

Premierul Victor Ponta a intrat în conflict cu creditorii internaționali, în ultimul an, în legătură cu planurile de reducere a taxelor și majorare a salariilor în sectorul de stat. Parlamentul a aprobat Codul Fiscal, în variantă modificată, iar președintele Klaus Iohannis l-a promulgat luni.

Cele mai recente comentarii au apărut pe fondul turbulențelor de pe piața financiară chineză și alte piețe în dezvoltare, care riscă să se extindă. Creditorii internaționali nu au finalizat evaluarea actualului program preventiv de 4 miliarde de euro, din cauza fricțiunilor provocate de planurile Guvernului în domeniul fiscal. Parlamentarii au cedat apelurilor pentru prudență și au limitat unele reduceri de taxe propuse pentru ianuarie 2016, angajându-se că anul viitor, deficitul bugetar va fi menținut la circa 2% din PIB.

Principalele amendamente la Codul fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 și de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcții începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepția construcțiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanți de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, a fost reintrodusă în Codul Fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500% a impozitului pe clădirile și terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!