Hackereala ca isprava nationala

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 2 mai 2010

Hackerii romani sunt exasperati. Nu toti, ci doar aceia care urmaresc atent reactiile presei europene in legatura cu romanii. Mai exact, confuziile intre cetatenia romana si nationalitatea roma constituie un motiv de exasperare care declanseaza, uneori, reactii controversate. Tocmai aceasta controversa ne intereseaza in cea mai mare masura. Cat de gresit sau cat de justificat este sa intri pe website-urile unor publicatii britanice (spargand codurile, evident), ca sa iti manifesti nemultumirea? Atacul hackerilor romani asupra website-ului cotidianului britanic Daily Telegraph din 15 aprilie a fost pe cat de spectaculos, pe atat de neobservat in Marea Britanie. Ilegalitatea gestului este, insa, agravata de continutul mesajului. Departe de a clarifica ceva, el accentueaza ideea ca romanii sunt incontrolabili, iuti la manie, injuriosi in atitudine, neciopliti in educatie. Trupa de hackeri, care isi da numele „Romanian National Security”, are, cu certitudine, niste idealuri de justitie. In spiritul filmelor de aventuri cu eroi musculosi si justitiari, ea isi confera dreptul de a reprezenta pe cineva (un popor, o rasa, cine stie, poate o regiune geografica) si de a lua ce masuri crede ca ar fi potrivite pentru pedepsirea celor vinovati de vreo neglijenta. Daily Telegraph s-a facut vinovat, in viziunea eroilor internetului, de confundarea romilor cu romanii, ceea ce duce la deteriorarea injusta a imaginii romanilor in UK. El trebuie, deci, pedepsit prin introducerea unor mesaje agresive, fiindca romanii sunt un popor sanatos, care stie sa injure, chiar si in engleza, pe indelete si cu foc.

Ce avem in aceasta intamplare? Aparent, o izbucnire de mandrie nationala ranita. In realitate, o interferenta incontrolabila si haotica in campul comunicarii publice. Nimeni nu mai are, aici, dreptate. Campania presei occidentale impotriva romilor este o realitate, la fel cum este si confuzia intre romi si romani, adeseori sugerata, cu buna stiinta, de unele mijloace mass-media. Asta nu inseamna, insa, ca oricine poate reprezenta Romania si, ca, in aceasta calitate, poate scrie orice, oricui, in orice conditii. De departe, comunicarea pare la fel de usoara ca apasarea unei taste de calculator. Numai ca, in realitate, a spune ceva nu inseamna neaparat a comunica. A jigni pe cineva nu inseamna a castiga puncte, ci a le pierde. A interveni ca actor intr-o misiune de comunicare nu este un moft, ci o profesie, si nu se intampla cand „vrea muschii nostri”, ci cand cineva ne mandateaza pentru asta. La ce ne ajuta interventia „Securitatii nationale” (titlu cel putin neinspirat)? La nimic. Ne reaminteste doar cat de departe suntem de civilizatia pe care pretindem ca am invatat-o deja.

Si apoi, vorba lui Nenea Iancu: „Trebuie sa avem curaj; o dam anonima!”

Autor articol: Radu Ciobotea
Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!