Haos Colectiv

Articol publicat in sectiunea Politică internă pe data 25 martie 2016

colectiv6Raportul Corpului de control al prim-ministrului ne oferă, în sfârșit, imaginea de ansamblu a tragediei de la clubul Colectiv. Concluzia este că intervenția autorităților a fost necoordonată, cu „elemente de improvizație”, iar planul roșu de intervenție nu a fost activat imediat, din cauza birocrației.

Corpul de control a analizat capacitatea de intervenție a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență, modul de intervenție a structurilor cu atribuții în domeniu, în seara zilei de 30 octombrie 2015, precum și modul de gestionare a situației victimelor incendiului după intervențiile de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat.

Cauzele acestor disfuncționalități au fost: lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, legislația neclară, precum și baza materială deficitară. Conform constatărilor făcute, „planul roșu de intervenție a fost declanșat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 (șapte) minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenției”, se arată în raport.

Un alt aspect negativ este acela că șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a coordonat, la fața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistența medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție. „Lipsa aparentă a unei coordonări reale a operațiunii de intervenție a fost evidențiată și de faptul că unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat.”

Corpul de control al premierului mai semnalează și faptul că „raportul Direcției de Sănătate Publică a municipiului București conține date contradictorii atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit”.

Același haos s-a înregistrat și în spitale. În seara incendiului nu a existat Planul alb cadru de acțiune la nivelul Ministerului Sănătății și nici la nivelul unităților spitalicești de urgență din București. O constatare pozitivă, totuși, la unitatea de îngrijire a arșilor gravi din cadrul Spitalului de Urgență Floreasca, aceasta era la data producerii incendiului „complet dotată și funcțională, atât la nivelul saloanelor, sălii de pansamente, sterilizării proprii, cât și a blocului operator”.

„În noaptea de 30/31 octombrie 2015 au fost efectuate 78 operații în blocul operator din Unitatea de îngrijire a arșilor gravi, dintre care 67 pentru pacienții victime ale incendiului de la clubul Colectiv și 11 operații pentru pacienții internați în urma altor evenimente. Unitatea nu a fost și nu este folosită, deși este cea mai modernă și poate asigura cea mai bună îngrijire pentru pacienții cu arsuri grave”, se arată în raportul Corpului de control.

Raportul mai arată că „mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către statul român, deși acesta era aplicabil”, iar Corpul de control propune ca pe viitor acest mecanism să fie activat dacă e cazul. În ceea ce privește legislația, în raport se arată că s-au constatat „mai multe neconcordanțe legislative” la nivelul actelor normative care reglementează acordarea asistenței de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în faza prespitalicească.

De asemenea, s-a remarcat „lipsa de coerență și datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la fața locului, numărul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale, numărul de pacienți transferați în afara țării și locația acestora, raportările fiind confuze chiar și în privința numărului total de decese”.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!