HOȚII DE TAXE

Articol publicat in sectiunea Acte, Bani, taxe şi beneficii, E țeapă, Reportajul săptămânii pe data 28 martie 2016

Diaspora romaneasca_Hotii de taxe2

Posibilitatea recuperării unei părţi din taxele plătite de-a lungul unui an financiar oferită de sistemul fiscal britanic este atractivă atât pentru cei care muncesc, cât şi pentru profitori.

Constructorii români care muncesc pe şantierele de pe întinsul Regatului Unit se bucură cel mai mult, odată cu încheierea fiecărei perioade anuale fiscale care are loc, an de an, la 5 aprilie. Pentru că ei s-au obişnuit ca, după această dată, să primească bani de la statul britanic. Odată cu completarea aşa-numitului formular de Tax Return, în timp ce mulţi dintre contribuabilii britanici sunt puşi la plata unor taxe, lucrătorii constructori care au statut de „self-employed” recuperează o parte din banii plătiţi sub formă de impozit fiscului, timp de 12 luni.

Această realitate provoacă efervescenţă. Constructorii români fac cozi pentru sumele de câteva mii de lire sterline returnate de statul britanic pe bază de încredere, în urma declaraţiilor înaintate de români pe formularele tipizate.

Situaţia devine, însă, captivantă şi pentru cei care nu au nimic de recuperat de la administraţia fiscală britanică. Iar unii dintre aceia care-şi doresc cel mai mult să ajungă la bani au găsit şi soluţii pentru a-i obţine. Cu orice risc…

 

 

Recuperarea taxelor ca tentaţie

 

În Regatul Unit, fraudele fiscale se fac direct în relaţia dintre plătitorii de taxe şi administraţia financiară britanică. Victimele acestora sunt oameni simpli şi oneşti care lucrează timp de un an, după care doresc să îşi achite cu verticalitate obligaţiile faţă de stat. Iar profitorii sunt în general persoane fără scrupule, care găsesc metode ingenioase de a parazita existenţa acelora care muncesc.

 

Tehnici de… înşelăciune

Numeroşi contabili şi tax adviser-i români se ocupă în prezent cu procesarea şi recuperarea taxelor pentru conaţionalii lor stabiliţi în Marea Britanie. Serviciile de asistenţă, consultanţă şi intermediere în vederea închiderii anului financiar şi recuperarea taxelor au dezvoltat o piaţă specific românească în Regatul Unit. Aceste servicii au devenit, însă, atractive în egală măsură şi pentru specialiştii în… fraude.  

Statutul de „self-employed” (corespondentul britanic pentru Persoană Fizică Autorizată – PFA – din România) aduce cu sine beneficii, dar şi riscuri. Avantajul major al persoanei self-employed este acela că, în conformitate cu legea britanică, el este perceput ca un mic antreprenor. Ca atare, o parte din cheltuielile sale anuale făcute în interesul funcţionării propriei „afaceri” pot fi deduse.

Declaraţia contabilă a veniturilor şi cheltuielilor oricărui self-employed trebuie să ajungă, deci, la funcţionarii administraţiei fiscale britanice Her Majesty Revenue and Customs (HMRC), în intervalul 6 aprilie – 31 ianuarie al fiecărui an financiar. Acest bilanţ contabil implică folosirea datelor personale şi a cifrelor specifice derulării unei afaceri. Şi mulţi români aleg să încredinţeze toate aceste informaţii unor contabili, consultanţi financiari sau, pur şi simplu, cunoştinţelor sau prietenilor… Iar uneori, ei nici nu realizează care este gradul de risc pe care şi-l asumă în momentul când oferă aceste date persoanelor neautorizate sau doar în necunoştinţă de cauză.

Este practic o invitaţie la fraudă… Fiindcă prin trimiterea declaraţiei de venit se pot recupera o parte din taxele plătite pe parcursul unui an.

Metodele de fraudă folosite de profitori sunt dintre cele mai „creative”, atrage atenţia mass-media din Marea Britanie. Iar sumele pe care unii le câştigă de pe urma acestor înşelăciuni sunt enorme… Iată doar câteva dintre tehnicile folosite de fraudatori pentru a ajunge în posesia datelor personale ale viitoarelor lor victime, oameni care muncesc ca self-employed:

  • crearea unei aparente afaceri de consultanţă financiară şi perceperea unui cost pentru serviciul de trimitere a declaraţiei de venit;
  • diseminarea pe cale verbală a faptului că persoana poate face acest serviciu gratuit;
  • plasarea unei oferte de lucru fictive.

În toate aceste situaţii, delapidatorii au nevoie de: numele persoanei, adresa, data naşterii, UTR (Unique Tax Reference) şi NINo (National Insurance Number). Iar fraudatorii nu sunt întotdeauna oameni necunoscuţi. Ei pot fi chiar persoane din cadrul companiilor care au lucrat cu persoane cu statut de self-employed şi care, după terminarea colaborării, folosesc respectivele date personale pentru a comite acte de înşelăciune…

 

Fraudă prin… anunţuri cu locuri de muncă

Unul dintre românii care au fost fraudaţi ca urmare a trimiterii în numele său a unei situaţii financiare fictive către HMRC este Sorin Romeo Meţcan, un constructor din Londra.

„În ianuarie anul trecut îmi căutam de muncă pe internet. A fost un anunţ pe Gumtree ce părea destul de credibil, o ofertă de job, de «ground-worker» mai exact. Am sunat şi am vorbit cu un bărbat ce, după accent, părea a fi de culoare… Omul mi-a zis că anunţul este încă valabil. Iar după două zile, m-a sunat înapoi şi mi-a cerut datele personale: UTR, NINo, data naşterii şi adresa. A mai spus că săptămâna imediat următoare voi începe munca şi că voi mai primi un telefon cu detalii despre locaţia şantierului unde urma să lucrez”, ne povesteşte Sorin Meţcan. Românul nu a mai primit nicio veste de la aşa-zişii angajatori. A încercat să-i contacteze la numărul de mobil din anunţ, dar acesta era deja închis; iar între timp şi-a găsit altceva de muncă…

—————————————

„La câteva zile după 6 aprilie 2015, când deja se puteau trimite taxele, am făcut şi eu declaraţia de venit cu o firmă de contabilitate. Ca să poată să-mi trimită taxele online, contabilul a cerut un PIN de activare pentru serviciul acesta, care trebuia să vină într-o săptămână. Am aşteptat una, două săptămâni şi nu a venit. Contabilul a sunat la HMRC şi cei de acolo i-au spus că taxele mele fuseseră deja recuperate. Cineva trimisese situaţia chiar pe 6 aprilie, imediat după deschiderea noului an financiar. Acele persoane mi-au schimbat adresa şi au selectat ca plata să se facă într-un cont al lor. Ei au «recuperat» în acest fel 3.400 de lire numai de la mine. Un prieten care sunase în aceeaşi perioadă ca şi mine la numărul respectiv a fost fraudat şi el, cam tot cu aceeaşi sumă, 3.400 de lire.”

Sorin Meţcan

—————————————

Mai târziu, el a aflat că fraudatorii colectaseră banii prin filă cec…

 

Date personale solicitate telefonic…

A fost nevoie de o adevărată investigaţie pentru ca românul Sorin Meţcan să afle că cei care profitaseră de pe urma dreptului său de a recupera o parte din taxe în Regatul Unit nu numai că i-au furat banii, dar i-au schimbat şi adresa în baza de date a administraţiei fiscale britanice. În consecinţă, el nu mai putea avea acces la informaţiile deţinute de HMRC despre propria persoană.

„Contabilul meu a dovedit că acei bani nu mi-au revenit mie şi atunci, cei de la oficiul de taxe au căutat să dea de urma defraudatorilor, dar nu au reuşit să găsească nimic despre ei. Au căutat la adresa pe care aceştia o introduseseră în contul meu de la taxe, dar aceasta nu exista. M-au pus să dau o declaraţie la poliţie, care doar mi-a dat un număr de referinţă pentru declaraţie, dar nu s-a implicat în găsirea celor cu frauda, au zis că cei de la HMRC se ocupă. Măsura pe care HMRC a luat-o a fost să-mi aloce un nou UTR, aşa că am putut să-mi trimit situaţia contabilă într-un final. Ţin minte că prin septembrie-octombrie mi-am luat banii, pentru că m-au mai verificat după ce am trimis taxele, să se asigure că acum sunt chiar eu cel care am trimis situaţia”, ne mai spune Sorin Meţcan. Constructorul crede că acea companie care postase locul de muncă pe Gumtree a fost cu siguranţă sursa necazului lui: „Mi-au cerut prea multe date, încă puţin şi-mi cereau şi PIN-ul de la card. Acum m-am învăţat minte să nu mai dau date personale prin telefon, mai ales data naşterii. Angajatorii şi agenţiile cer adresa, UTR şi NINo, astea trebuie să le dai. Dar, de obicei, ei îţi dau un e-mail la care să trimiţi datele sau te cheamă la sediu; cum a fost în cazul meu, totul s-a petrecut la telefon. Am încercat de atunci să lucrez doar cu o singură companie sau cel puţin să nu schimb aşa des locul de muncă; şi de atunci nu mă mai încred într-o «firmă» care are doar un număr de telefon mobil”, concluzionează Sorin Meţcan.

 

 

Investigat, fraudat şi… nevinovat

 

Cristian Morariu a ajuns să fie investigat şi suspectat de fraudă de către inspectorii HMRC, deşi susţine că nu a greşit cu nimic. El recunoaşte, dezorientat, că nici nu îşi poate dovedi în vreun fel nevinovăţia… Cristian nu a furnizat propriile date unor persoane străine care nu au dreptul să le ceară. El a fost fraudat chiar de firma de construcţii pentru care a lucrat mai bine de şase luni.

„Prin vara lui 2013 am început să lucrez pentru o firmă condusă de nişte turci. Locuiam cu un turc în casă şi el mi-a spus că ştie un job. Aceştia luaseră o lucrare foarte mare în zona Kingsbury şi am lucrat ca «plasterer» (tencuitor) până prin noiembrie. Întotdeauna mă plăteau cash, ăsta era singurul lucru dubios, ca să-i zic aşa, dar în rest, totul era ok; plata nu era excelentă, dar mă plăteau la timp”, ne relatează Cristian Morariu.

După terminarea proiectului, constructorul şi-a găsit alt loc de muncă şi viaţa lui a decurs normal; până acum câteva luni, când s-a trezit cu o investigaţie pe venit de la oficiul de taxe. Cei de la HMRC descoperiseră o neconcordanţă între cifrele declarate de Cristian Morariu în declaraţia de venit şi cifrele pe care compania din Kingsbury le declarase.

—————————————

„HMRC-ul a primit nişte cifre neadevărate de la firma respectivă. Eu câştigasem 7.600 de lire cât am lucrat cu ei, dar ei au declarat că m-au plătit vreo 15.000 de lire. Cum ei mă plătiseră cash tot timpul, nu am putut să demonstrez adevărul. Dacă m-ar fi plătit prin bancă, totul ar fi fost mult mai uşor. Acum cei de la HMRC nu mă cred, mi-au zis că ei pot să tragă concluzia că eu mi-am ascuns din venituri.”

Cristian Morariu

—————————————

Românul a apelat la o firmă de contabilitate pentru a-l ajuta, dar şansele lui de a dovedi situaţia reală sunt mici.

„Cei de la HMRC au spus că nu mai pot obţine alte date de la compania respectivă pentru că este în lichidare. Cine ştie ce mânării au făcut, ca să scape de impozite, probabil au făcut o grămadă de bani şi au închis firma după aceea, că acum sunt de negăsit. Eu acum am banii blocaţi la HMRC; pentru că înainte să mă investigheze pentru venitul din 2013-2014, eu mi-am închis şi anul financiar 2014-2015. Iar banii pe care trebuia să îi recuperez anul ăsta nu mai vor să mi-i dea până nu se rezolvă investigaţia, deci probabil până află ceva de la firma respectivă. Nu ştiu când voi ieşi din încurcătura asta”, adaugă dezorientat Cristian Morariu.

—————————————

Cum evităm surprizele nedorite la recuperarea taxelor?

 

  • Nu permiteţi nimănui să ajungă în posesia propriilor acte de identitate şi nici să acceadă la date confidenţiale, cum ar fi contul bancar sau elementele de siguranţă ale cardurilor.
  • Orice self-employed ar trebui să ţină o evidenţă clară a încasărilor şi cheltuielilor, păstrând toate documentele care i-ar putea fi de folos, cum ar fi facturi, chitanţe, vouchere, payslip-uri, statement-uri de la companii şi extrase de cont, pe o perioadă de șase ani, timp în care ar putea fi oricând investigaţi de către HMRC;
  • Nu trebuie să lăsaţi pe nimeni altcineva să vă folosească datele de înregistrare pentru a munci pe ele, deoarece acest lucru va duce la existenţa unor venituri mai mari şi deci, la îngreunarea posibilităţii recuperării taxelor;
  • Constructorii nu trebuie să permită nici companiilor să plătească mai multe persoane pe numele lor. Acest lucru este valabil şi pentru conturile bancare, care ar trebui să fie personale şi nu folosite şi de alţi membri ai familiei/prieteni etc. În caz de investigaţie, va fi mai greu de demonstrat, uneori chiar imposibil, că banii respectivi nu sunt parte din veniturile personale.

—————————————

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autori articol: Anamaria Sandra, Marcel Istrate, Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!