IMIGRATIE: DRUMURI CU PRIORITATE

Articol publicat in sectiunea Muncă, Reportajul săptămânii pe data 27 noiembrie 2011

Imigrantii par a fi cei care pun lumea in miscare. Statele care ii gazduiesc obtin beneficii majore de pe urma fortei de munca foarte rentabile, pusa la dispozitie de catre acestia. Familiile ramase acasa si, implicit, tarile lor de origine au de castigat. Cu toate acestea, guvernele inca au reactii contradictorii in privinta acceptarii sau respingerii acestor indivizi, care pleaca in lume inarmati doar cu zestrea lor de curaj, perseverenta, ambitie si indemanare.

De pilda, existenta unor comunitati inchegate de romani a constituit un castig apreciat si recunoscut pentru agricultura din Spania, ca si pentru fermele din Marea Britanie. Si sectorul constructiilor a crescut in numeroase state europene prin aportul muncitorilor originari din Romania. In schimb, in tarile nordice sau in Elvetia, in ciuda nivelului ridicat de trai si salarizare, numarul imigrantilor est-europeni este infim.

Oare cum functioneaza aceste societati? Cum poate un roman sa ajunga acolo? Ce ii tine la distanta pe imigranti de aceste state, aparent ideale?…

 

 

Cele mai mari salarii europene

 

Peste 200 de milioane de persoane migratoare traiesc in prezent pe intreg globul pamantesc, adica aproximativ 3% din populatia lumii, conform unei analize publicata recent de revista americana The Economist. Daca ar fi inglobati intr-o singura natiune, acestia ar putea forma o tara mai mare decat Brazilia. Migratia lor contribuie direct la dezvoltarea economiei mondiale si regleaza dezechilibrele demografice. Si tot ei produc si cheltuie bani aducand castiguri financiare statelor, dar si participa la transmiterea ideilor civilizatoare si a educatiei.

Totusi, existenta tuturor acestor indivizi „calatori” este privita cu ingrijorare in tarile sarace pe care ei le parasesc si este contestata de statele dezvoltate.

 

State „favorabile” imigrantilor

Timpurile actuale nu sunt deloc favorabile imigrantilor, este concluzia celor de la The Economist. In plina criza economica europeana, cateva dintre cele mai dezvoltate state ale UE se remarca prin evolutii economice relativ stabile, cu un nivel de trai ridicat. Si, in acelasi timp, ele sunt foarte putin „conturbate” de prezenta imigrantilor…

Doar patru state europene se situeaza intre cele mai ospitaliere 10 tari din lume fata de imigranti, intr-un top realizat de renumita publicatie Forbes pe baza studiului de specialitate HSBC Bank International’s Expat Explorer. Acestea sunt, in ordine, Spania, Franta, Marea Britanie si Germania. Toate cele patru se afla insa in a doua jumatate a clasamentului in care primele cinci locuri sunt ocupate de Canada, Insulele Bermude, Africa de Sud, Statele Unite ale Americii si Australia.

Spania a obtinut cele mai mari punctaje pentru posibilitatile pe care le ofera imigrantilor in privinta socializarii, ca si pentru varietatea culinara, cultura si limba. Ea a devenit astfel prima tara europeana clasata in acest top, dar a sasea la nivel mondial. Rezultatele obtinute arata ca imigrantii care se stabilesc in peninsula iberica pot sa se integreze usor in societate. Pe locul sapte al clasamentului se afla Franta, care a fost punctata favorabil pentru bucataria franceza si bogatia culturala a tarii.

A urmat in top Marea Britanie, care, in ciuda politicii declarat anti-migrationiste a guvernului de la Londra, este apreciata de strainii care traiesc in regat. Acestia au acordat punctaj pozitiv pentru usurinta integrarii in cultura britanica si sociabilitatea localnicilor, dar s-au exprimat critic la adresa calitatii vietii din Regatul Unit.

In fine, pe locul 10 in topul celor mai „prietenoase” tari din lume s-a situat Germania, dupa ce 46% dintre subiectii chestionati s-au declarat incantati de mancarea traditionala germana si de posibilitatile de divertisment oferite. Studiul comandat de cei de la HSBC Bank a urmarit criterii cum ar fi: sociabilitatea cetatenilor, usurinta de vorbire a limbii unei tari si capacitatea imigrantilor de a se integra in cultura si comunitatea locala.

Canada a iesit invingatoare, pentru al doilea an consecutiv, dupa ce mai mult de jumatate dintre cei care au participat la cercetare au sustinut ca cetatenii canadieni sunt foarte prietenosi si sociabili cu strainii. Circa 80% dintre imigrantii canadieni sunt insa vorbitori de limba engleza, iar acest lucru i-a ajutat foarte mult, potrivit studiului.

„Studiul a fost conceput in asa fel incat sa intelegem mai bine provocarile cu care se confrunta emigrantii atunci cand traiesc in comunitati de peste mari si tari”, declara directorul de marketing al HSBC Bank International, Lisa Wood, citata de Mediafax.

Topul a rezultat in urma unei investigatii realizate in perioada aprilie-iunie 2010 cu participarea a 4.127 de imigranti din peste 100 de tari.

 

Top 10 salarii europene

Tarile europene in care se pot realiza prin munca cele mai substantiale venituri salariale sunt, in acelasi timp, si statele cel mai putin frecventate de imigranti.

Conform topului publicat pe website-ul american de stiri din domeniul economic, Business Insider, Elvetia are una dintre cele mai stabile economii din Europa si este tara in care se pot castiga cele mai mari salarii medii lunare. Aproximativ 4.800 de euro este venitul mediu cu care este remunerata, dupa fiecare luna de munca, o persoana care traieste legal in Tara Cantoanelor.

Pe locul doi in acelasi clasament este situata Danemarca, unde salariul mediu ajunge la circa 4.500 de euro. Regatul Danemarcei este avantajat de un sector agricol performant, iar conditiile de trai oferite locuitorilor sunt dintre cele mai bune, in timp ce sistemul social este bine organizat si moneda interna are stabilitate.

Luxemburg este al treilea pe podiumul tarilor care ofera cele mai consistente venituri salariale. Cu o populatie de numai 468.571 de locuitori, ducatul a dezvoltat o piata a muncii in care salariul mediu este de 4.400 de euro, iar venitul minim garantat legal nu poate cobori sub 1.800 de euro.

Clasamentul este continuat de Norvegia. Aceasta este una dintre tarile situate in nordul batranului continent, care nu este membra UE. Statul nord-european asigura cetatenilor si rezidentilor un venit mediu lunar de 4.200 de euro.

Urmeaza in clasamentul celor mai mari salarii europene, alcatuit de Business Insider, irlandezii care pot castiga lunar minim 1.500 de euro sau in medie 3.700 de euro. Pe locul sase se afla Olanda, cu venituri medii de 3.500 de euro/luna. Si in Belgia, salariul mediu care poate fi obtinut muncind o norma lunara intreaga este de peste 3.300 de euro. Austria se claseaza pe locul 8, cu un salariu mediu lunar de 3.160 de euro. Iar in Franta (locul 10), salariul mediu lunar nu depaseste 3.000 de euro, in timp ce venitul minim garantat legal se situeaza in jurul valorii de 1.400 de euro.

In ciuda veniturilor salariale extreme de atractive, niciuna din primele noua state ale topului nu apare si pe lista tarilor apreciate pozitiv pentru politica deschiderii fata de migratie. Iar situatia pare si mai surprinzatoare, in contextul in care trei dintre tarile remarcate de Business Insider nu aplica niciun fel de restrictii sau limitari pe piata proprie a muncii, pentru imigranti. Acestea sunt cele trei tari nordice, Danemarca, Finlanda si Norvegia, primele doua fiind membre UE.

 

 

Imigranti romani in tara bancherilor

 

Tara in care se poate castiga cele mai mari salarii europene este si locul in care romanii nu vor avea drept de munca nelimitat decat in a doua jumatate a anului 2016. Pentru ca restrictiile impuse pe piata muncii elvetiene pentru romani si bulgari pot fi prelungite cu peste doi ani si jumatate mai mult decat in orice alta tara europeana.

 

Inca cinci ani de restrictii…

Ca urmare a aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, Elvetia si UE au negociat un protocol de extindere a Acordului UE-Elvetia privind libera circulatie a persoanelor si asupra celor doua state, precizeaza Ambasada Romaniei la Berna pe website-ul institutiei. Acest protocol a fost semnat la 27 mai 2008, la Bruxelles, a fost avizat de Consiliul Federal (guvernul elvetian) si, ulterior, validat de Parlamentul de la Berna la 13 iunie 2008. Prin referendumul din 8 februarie 2009, cetatenii elvetieni au aprobat protocolul, acesta intrand in vigoare in a doua jumatate a anului 2009.

Acordul reglementeaza introducerea graduala a liberei circulatii a persoanelor intre Elvetia si tarile membre UE, ceea ce inseamna, pentru romani si bulgari, parcurgerea unei perioade tranzitorii de 7 pana la 10 ani, cu acordarea unui numar limitat de permise de sedere.

Potrivit acordului semnat de UE si Elvetia in 2008, liberalizarea pietei muncii pentru cetatenii din ultimele doua state admise in Uniunea Europeana va fi introdusa in mod progresiv si controlat. Astfel, in primii sapte ani scursi de la intrarea in vigoare a protocolului, numarul autorizatiilor de sedere emise va fi limitat prin aplicarea principiul preferintei nationale. In consecinta, muncitorii romani si bulgari pot fi angajati in Elvetia doar daca niciun elvetian calificat in acel domeniu nu doreste locul de munca solicitat.

Consiliul federal al Elvetiei a decis deja, in luna mai a acestui an, ca accesul pe piata muncii pentru romani si bulgari va fi restrans pana la 31 mai 2014, folosindu-si pentru prima oara dreptul de prelungire a restrictiilor in trei etape consecutive. In urma deciziei, muncitorii salariati si cei care presteaza servicii in anumite sectoare (peisagistica, constructii, curatenie si securitate) vor fi supusi acestui regim de tranzitie pentru cel putin doi ani. In acelasi timp, muncitorii independenti pot beneficia de libera circulatie pe teritoriul Elvetiei de la 1 iunie 2011, au anuntat autoritatile.

La 31 decembrie 2010, 8.690 de cetateni romani si bulgari se stabilisera in Elvetia pe baza unor autorizatii de sedere de lunga durata. Numarul lor reprezenta sub 1% din totalul cetatenilor UE care locuiau in aceasta tara.

Un muncitor calificat care lucreaza legal in Elvetia poate ajunge sa castige un salariu de peste 3.000 de euro, in timp ce o chelnerita obtine venituri intre 1.500 si 2.000 de euro net pe luna.

 

Acces limitat

Francul elvetian continua sa fie cea mai puternica moneda din lume, iar piata imobiliara din tara bancilor si a bancherilor se afla inca pe un trend ascendent. In prima parte din 2011, pretul apartamentelor a crescut cu 5,08%, iar cel al caselor individuale cu 4,37%. Numarul strainilor care vor sa isi cumpere o casa in aceasta tara este atat de mare incat exista liste de asteptare, se sustine intr-un studiu al Global Property ale carui rezultate au fost date publicitatii in urma cu doar doua luni.

In ciuda acestor evolutii economice pozitive si a salariilor atractive, autoritatile de la Berna elibereaza numai cateva sute de permise de munca intr-un an pentru cei proveniti din Romania si Bulgaria. In consecinta, multi romani care incearca experienta elvetiana ajung sa fie someri sau exploatati de angajatorii locali.

„Ca roman, n-am nicio sansa sa obtin un permis de munca”, declara anul trecut Niculae Stanica, un roman de 40 de ani care locuia in oraselul Basel, impreuna cu prietena lui, elvetianca. Fost manager al unei firme de publicitate, Niculae era sigur, la inceput, ca va gasi un loc de munca, ca vorbitor al limbii germane. A lucrat insa doar cateva luni, intr-un restaurant din Zürich. Autoritatile elvetiene nu i-au eliberat un permis de munca si, in final, barbatul si-a pierdut jobul, platit cu 3.900 de franci elvetieni/luna.

„De sapte ani tot trimit CV-uri, dar o singura data am fost invitata la un interviu. Cand au auzit ca sunt romanca, nu i-a mai interesat”, spunea si Ioana Marin, care a lucrat in Romania ca inginer la centrala nucleara de la Cernavoda si vorbeste franceza cursiv. Ea crede ca romanii au o imagine proasta in Elvetia din cauza celor de etnie roma. „Elvetienii considera ca romanii sunt cersetori si nu vor sa aiba de-a face cu noi”, spunea ea intr-un grupaj de opinii ale romanilor din Elvetia, realizat in 2010 de Evenimentul Zilei.

—————————————————–

„Pentru multi romani, Elvetia este un paradis. Fara cunoasterea perfecta a limbilor de circulatie este, insa, aproape imposibil sa te descurci in aceasta tara. Cele mai mari sanse le au specialistii in IT, dar si medicii si asistentii medicali. In aceste domenii este o mare lipsa de personal.”

Camelia Costea, avocata din Cluj care traieste la Zürich, administrator al portalului romanilor din Elvetia, Casa Romanilor

Sursa: Evenimentul Zilei

————————————————

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autor articol: Marcel Istrate
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!