Intersectia romaneasca

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 21 februarie 2010

Apropierea alegerilor legislative din Marea Britanie genereaza o dezbatere veche in fond, noua in forma: cum se pot obtine voturi pe tema restrictionarii imigrantilor, in special a celor din

Europa. O tema utilizata cu succes in ultimii ani, cel putin in Italia si UK. Nu toata lumea europeana e pasionata de existenta noastra, ba chiar dimpotriva, facem parte din normalitatea cotidiana in majoritatea statelor UE. La nivelul concret al integrarii fiecarui roman in comunitatea locala in care munceste, lucrurile sunt total lipsite de spectaculozitate. Compatriotii nostri au acelasi program ca ceilalti localnici, beau aceeasi bere, se uita la aceleasi meciuri. Nicio drama nu cutremura relatiile lor cu englezii sau cu ceilalti imigranti, indiferent de unde or fi acestia. Ei incep sa existe, in mod general si abstract, doar cand subiectul imigratiei, focalizat pe romani si bulgari, revine la ordinea zilei. Iar asta se intampla atunci cand un ziar sau un om politic are interesul de a-si atrage simpatia unei categorii mai nationaliste a publicului. Lupta pentru imagine trece pe la romani, ca si cum ar fi o intersectie obligatorie si doar dupa ce se sta suficient la semafor se poate trece mai departe, la temele politice reale.

Declaratia ministrului culturii, Margaret Hodge, face parte din acest ritual al castigarii audientei trecand prin intersectia romaneasca. Ea cere introducerea unor „imbunatatiri” legislative prin care romanii si bulgarii sa fie scutiti de primirea ajutoarelor financiare de la statul britanic. Solutia, infatisata aici ca o sotie, are, totusi, conotatii nationaliste limpezi. Acordarea sau neacordarea ajutoarelor financiare nu poate fi stabilita in functie de nationalitate, fiindca devine, instantaneu, o etalare a discriminarii. Controversa generata de aceasta bizara idee este fireasca, iar Partidul Laburist are, acum, o problema in plus. Fiind colegi de partid cu Margaret Hodge, laburistii trebuie sa ia in serios propunerea; pe de alta parte, dupa cum a sesizat deja Daily Mail, o asemenea lege s-ar afla in profunda contradictie cu legislatia europeana. S-ar afla, evident, in raspar cu insasi ideea de echitate si non-discriminare promovata, de la inceput, in intreaga constructie europeana. Nu este, deci, o contradictie in aplicare, ci una in substanta. Dincolo de aceasta abdicare de la un principiu esential al constiintei europene, se afla, insa, un „detaliu” mereu omis. Ce pondere ar avea faimoasa masura anti-romaneasca si anti-bulgara in ansamblul economiilor facute de guvernul britanic? Este, oare, numarul beneficiarilor de ajutoare financiare atat de coplesitor? Dar numarul imigrantilor in chestiune? Este el, oare, atat de masiv incat sa influenteze vizibil balanta economica britanica? Raspunsul e mai degraba negativ. Aplicarea legii cu pricina nu s-ar simti in niciun fel in viata cotidiana a britanicului de rand. Nu i-ar aduce nici banii de-o bere pe luna. Este vorba, din nou, de imagine. Si de un subiect care va ramane, in aceasta primavara, pe agenda unor politicieni pasionati de campania electorala nedeclarata.

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!