Interviu cu europarlamentarul Mircea Diaconu: „Voi sunteți adevărații noștri ambasadori în Europa!”

Articol publicat in sectiunea Diaspora, Poveşti româneşti pe data 30 noiembrie 2015

Mircea Diaconu

Cu ocazia zilei naționale, ziarul nostru vă oferă un interviu cu actorul și europarlamentarul Mircea Diaconu, privitor la problemele românilor din diaspora! Mulți dintre noi i-am văzut filmele, dar puțini cunosc faptul că acesta are și o curajoasă carieră politică.

 În 2014, acesta și-a dat demisia din PNL, deși deținea funcția de vicepreședinte al partidului, și a preferat să candideze la europarlamentare ca independent. Și a făcut-o cu un succes impresionant, fiind singurul candidat independent care a reușit să se impună în alegeri.

 

Diaspora Românească: În ciuda tuturor promisiunilor electorale din ultimii ani, niciun guvern nu a reușit să „aducă românii acasă”. Dimpotrivă, situația s-a agravat, din ce în ce mai mulți români aleg să-și caute un loc de muncă în țările europene, departe de familie, rude, prieteni. Credeți că e posibilă o „repatriere” a acestor oameni? Credeți că este posibil ca, peste 5-10 ani, românii să-și poată găsi un serviciu decent în țara lor, să nu mai fie nevoiți să se împartă între familie și nevoia de bani?

Mircea Diaconu: Vorbim despre un drept al nostru, al cetățenilor români, de a călători și de a munci fără restricții în state din Uniunea Europeană. Este, fără îndoială, o pierdere, chiar dacă uneori temporară, de forță de muncă, și mă gândesc îndeosebi la un mare număr de tineri talentați, o pierdere cu impact extraordinar atât asupra economiei, cât și asupra societății românești.

Pe de o parte, cetățenii români care lucrează în străinătate contribuie substanțial la dezvoltarea economiei românești. De exemplu, doar în primele opt luni ale anului 2014 aceștia au trimis în țară 2,46 miliarde de euro, cu 10 milioane de euro mai mult față de perioada similară din 2013. Românii se regăsesc pe locul al treilea în topul mondial al beneficiarilor de bani trimiși acasă din străinătate.

Pe de altă parte, e firesc să ne întrebăm: cât pierde România pe termen lung prin decimarea forței de muncă, a antreprenorilor, cercetătorilor, medicilor, constructorilor etc.? Enorm! Un alt aspect al emigrării îl reprezintă riscul de a avea o generație pierdută, aceea a copiilor care cresc fără părinții plecați la muncă în străinătate. Și nu de voie, ci de nevoie.

Încercarea de „repatriere” este mai mult decât necesară, dar nu se poate face cu forța. Oamenii trebuie atrași prin îmbunătățirea situației din țară, începând cu reducerea birocrației și a corupției.

 

—————————————

„Am picat, dacă vreți, țap ispășitor în contextul politic actual al Marii Britanii”

—————————————

 

D.R.: Deși, oficial, trăim într-o Europă unită, se pare că unii sunt mai europeni decât alții. În majoritatea țărilor europene în care ajung, românii sunt primiți cu ostilitate. Recent, premierul englez David Cameron declara că românii și bulgarii din Anglia reprezintă o problemă uriașă pentru țară. Din păcate, această ieșire publică nu e o excepție, ci o regulă, mulți lideri politici europeni atacând românii în declarații publice. Suntem noi cei mai proști europeni, cei mai necalificați, cei mai trântori? 

M.D.: E foarte important să facem diferența între discursul politic și realitatea de zi cu zi. Eu nu cred că, în majoritatea țărilor în care ajung, românii sunt primiți cu ostilitate la nivel individual, la nivel de interacțiune umană. În Marea Britanie sunt preocupări serioase în ceea ce privește imigrarea, iar David Cameron are probleme și mai serioase în încercarea de a împăca și capra și varza, de a-și mulțumi și partidul, și partenerii politici din UE. Românii nu sunt nici cei mai proști, nici cei mai necalificați, nici cei mai trântori și nu cred că așa ne vede Europa. Bineînțeles, în orice pădure mai există și uscături. 

 Am picat, dacă vreți, țap ispășitor în contextul politic actual al Marii Britanii și aș vrea să vă aduc aminte de niște realități foarte importante: 

  • Cea mai mare comunitate de imigranți din Uniunea Europeană în Marea Britanie sunt polonezii, aproape 700.000. Românii sunt în jur de 130.000. Motivul pentru care Cameron nu și-a permis să îi folosească drept țap ispășitor pe polonezi este parteneriatul, la nivel de grup politic în Parlamentul European, dintre conservatorii britanici și partidul care se află acum la putere în Polonia.
  • În perioada 2000-2011, imigranții europeni din Marea Britanie au adus o contribuție netă de £20 miliarde la finanțele publice. În baza studiilor făcute în ultimii ani, cetățenii români care au cerut ajutoare de la statul britanic au reprezentat doar 0,03% din totalul de 5,7 milioane care au cerut ajutoare de la statul britanic. Asta înseamnă 1,45% din totalul cetățenilor români din Marea Britanie. Este un număr nesemnificativ pentru întreaga comunitate românească de acolo.

 

—————————————

„Atacurile la imaginea României au venit în primul rând de la tabloide din Marea Britanie și de la acest pseudo-partid, UKIP”

—————————————

 

D.R.: Referitor la problema de imagine amintită anterior, reacția diplomatică a României a fost anemică sau, de cele mai multe ori, nici nu a existat. De ani buni, ne prefacem că nu știm că, în subconștientul colectiv al europenilor, românii sunt țigani, cerșetori și hoți. N-ar trebui ca această problemă să fie luată în serios și tratată ca atare, în special de cei care ne reprezintă în Parlamentul European, adică de europarlamentari? 

M.D.: Poate că reacția oficială a României a fost anemică, nu știu, nu am date suficiente la care să mă raportez. Să nu uităm însă că atacurile la imaginea României au venit în primul rând de la tabloide din Marea Britanie și de la acest pseudo-partid, UKIP, care nu este o forță politică luată în serios de majoritatea cetățenilor britanici. Este un tip de mișcare periferică bazată pe populism și pe dorința unui om, Nigel Farage, de a intra în parlamentul britanic – o încercare eșuată de altfel, după cum s-a văzut. 

Reacții din partea europarlamentarilor au existat. Și nu doar a europarlamentarilor români. Însă, în această situație, cel mai adecvat răspuns trebuie să vină, și a venit, din partea societății civile și din partea presei serioase, atât din Marea Britanie, cât și din România. Să nu uităm de statisticile și studiile prezentate de publicații precum The Guardian sau The Independent din Marea Britanie, care au informat corect și au reușit să calmeze spiritele în ceea ce privește imigrația din Europa de Est. E important să nu cădem în capcana întinsă de acești manipulatori de opinie, politicieni populiști sau „jurnaliști” care dezinformează în loc să informeze corect publicul. 

E important să continuăm să colaborăm cu oamenii de bună credință din Marea Britanie pe plan economic, politic și cultural, oameni care de altfel reprezintă o majoritate. Și poate reacția cea mai potrivită din partea guvernului român ar fi să stabilească o relație eficientă cu Marea Britanie, urmând în acest sens modelul polonez și acordând atenție sporită acestei „renegocieri” a apartenenței la UE. Este esențial să ne asigurăm că libera circulație și mai ales libera circulație a forței de muncă în UE rămân principii sacrosancte.

 

—————————————

„Legea votului prin corespondență a fost folosită ca reclamă politică mai mult decât orice”

—————————————

 

D.R.: Acum câteva săptămâni a fost votată cu surle și trâmbițe Legea votului prin corespondență. Din păcate, proiectul de lege votat a suferit câteva amendamente care îi anulează finalitatea. Legea e valabilă doar pentru alegerile parlamentare și, în plus, a fost eliminată posibilitatea de înscriere online. Astfel, este foarte posibil ca celebrele cozi la centrele de votare din străinătate să se repete, sute de mii de români rămânând fără un drept garantat de Constituție, dreptul la vot. De ce credeți că politicienii români se feresc sau se lipsesc de votul românilor din străinătate?

M.D.: Legea votului prin corespondență a fost folosită ca reclamă politică mai mult decât orice și asta s-a văzut tocmai în această formă finală a proiectului de lege, care mi se pare slabă și ineficientă. 

Nu știu dacă politicienii români se feresc sau se lipsesc de votul românilor din străinătate, însă dacă o fac, greșesc mult, pentru că oamenii aceștia ne reprezintă în Europa, ei sprijină economia țării prin banii trimiși acasă și, nu în ultimul rând, ne dorim o țară mai bună tocmai pentru ca acești oameni să se întoarcă acasă.

Mai mult decât orice, cred că este vorba despre o proastă administrare. Pentru ca lucrurile să funcționeze, avem nevoie de depolitizarea administrației publice. De acolo trebuie să simțim competență, eficiență, fiind un domeniu tehnic, care trebuie să funcționeze egal, indiferent de culoarea politică decidentă.

 

—————————————

„Neîncrederea românilor în politicieni a atins, pe bună dreptate, cote record, dar soluția nu e așteptarea unei salvări”

—————————————

 

D.R.: Neîncrederea românilor în partidele politice, în politicieni, a atins cote record. Totuși, nu poate exista democrație fără partide politice, așa că ori alegem să trăim într-o dictatură, ori încercăm să avem încredere în politicieni. Credeți că actualele partide politice (mă refer la cele parlamentare) din România mai au vreo șansă de reabilitare? 

M.D.: Un partid este întotdeauna suma membrilor săi, nu este o entitate în sine, iar orice șansă de reabilitare a unui partid depinde în mod direct de calitatea oamenilor care îl conduc și a celor care au aderat la această organizație politică. 

Neîncrederea românilor în politicieni a atins, pe bună dreptate, cote record, dar soluția nu e așteptarea unei salvări și, după părerea mea, nici un guvern tehnocrat. Soluția e implicarea. De curând, legea electorală s-a schimbat în România. Pentru prima oară după revoluție există o oportunitate extraordinară de organizare și implicare politică. Dacă nu ne place ce vedem și ce se întâmplă, trebuie să ne organizăm, să venim cu soluții, cu proiecte. 

Și în contextul acesta vreau să vă spun o mică poveste.

Pe vremea când eram eu student au fost adunați, ca să nu zic arestați, de pe stradă toți oamenii care aveau părul un pic mai lung sau purtau blugi. Erau băgați într-o clădire, erau tunși și li se tăiau pantalonii. În acel timp, eu eram în ultimul an la facultate, nu aveam părul lung. Eram un grup de studenți pe stradă și a trecut pe lângă noi un foarte mare regizor de film, care ne-a spus în treacăt: Tundeți-vă, dar între timp organizați-vă. De atunci, la mine cel puțin, asta a devenit un fel de regulă. Oricât de greu ne-ar fi în orice domeniu, în orice bună intenție pe care o avem în viață sau în profesie, fără o bună organizare nu poți face nimic.

 

—————————————

„Majoritatea cetățenilor Marii Britanii vor dori să rămână în Uniunea Europeană”

—————————————

 

D.R.:  În mediul politic britanic se vorbește din ce în ce mai mult despre o eventuală ieșire din UE. Evident, acest fapt afectează sutele de mii de români care, de bine de rău, câștigă o pâine în această țară. Credeți că este posibil, în viitorul apropiat, ca acest scenariu să devină realitate?

M.D.: În mod evident există această posibilitate, se va vedea la referendum. Eu cred, însă, că majoritatea cetățenilor Marii Britanii vor dori să rămână în Uniunea Europeană. Chiar dacă Marea Britanie va părăsi UE, românii care lucrează și plătesc taxe acolo au niște drepturi, indiferent de apartenența sau nu a Marii Britanii la UE, iar aceste drepturi nu pot fi încălcate, mai ales în condițiile în care există și vreo 2,2 milioane de cetățeni britanici care trăiesc și muncesc în Uniunea Europeană.

 

trimiteri-sus-4

Dr. Ion Jinga. Șapte ani ambasador la Londra (Interviu)

Pe 14 septembrie aveţi întâlnire cu FLORIN PIERSIC! (interviu)

Interviu cu un român trăsnit la Londra

Tot ce trebuie să știi pentru a deveni ELECTRICIAN în Marea Britanie

trimiteri-jos-4

 

—————————————

„Eu am fost întotdeauna, mai mult decât actor sau politician, un om simplu, de la țară; un țăran, dacă vreți.”

—————————————

 

D.R.: Să presupunem că ați fi un om normal (nu că n-ați fi)… adică nu actorul Mircea Diaconu, nu scriitorul Mircea Diaconu, nu europarlamentarul Mircea Diaconu. Sunteți tâmplarul Mircea Diaconu, de exemplu! Ce ați face ca să vă întrețineți familia? Ați lucra pentru un salariu de mizerie în România sau ați emigra în speranța că munca dvs. va fi mult mai apreciată în alte țări? Sau poate altă soluție…

M.D.: Eu am fost întotdeauna, mai mult decât actor sau politician, un om simplu, de la țară; un țăran, dacă vreți. Dacă nu aș fi pornit pe drumul acesta al teatrului și filmului, mi-aș fi dorit să fiu, probabil, profesor, ca și tata, sau preot, ca bunicul, în orașul meu, Câmpulung Muscel. 

Eu nu mi-am pus problema rămânerii în străinătate niciodată, mi-au pus-o însă alții. În 1979, în SUA, o rudă și niște prieteni mi-au propus să rămân acolo. Eram acolo de o lună și înțelesesem deja că nu pot să stau afară mai mult de o lună. Faptul că nu am rămas nu e un merit, e o neputință a mea. Nu pot fără. Dacă o să mă întrebați fără ce, mi-ar trebui mult timp, spațiu, ca să vă răspund. Fără toate, fără toți, bune și rele. Dar cum vă spuneam, eu nu sunt foarte normal și oricum vremurile s-au schimbat față de 1979. 

Dar, ca să fiu foarte clar, orice mi s-ar întâmpla sau mi s-ar fi întâmplat în viață, nu mi-ar fi fost rușine să muncesc, să fac orice, ca să îmi întrețin familia. Și nu văd mare diferență, dacă e vorba de a munci serios, între România și oriunde în lume. Oricum, să știți că sunt omul pe care dacă îl lași pe o insulă pustie și vii peste o vreme, ai să vezi că am și casă și masă.

—————————————

Mesaj de ziua națională pentru românii din străinătate!

 

„Voi sunteți adevărații noștri ambasadori în Europa și voi ați contribuit în mod direct, așa cum am mai spus-o, la dezvoltarea României în ultimii ani. 

După 2007 nu mai discutăm de români emigranți în Europa. Un român care, după 2007, vine, muncește, există în Europa e doar un cetățean european, care își exercită dreptul la libera circulație a forței de muncă. Și mă deranjează, mă roade, mă doare când spuneți că sunteți emigranți, pentru că întotdeauna, cred eu, celălalt îți dă importanța pe care ți-o acorzi tu însuți. În Europa sunt foarte multe organizații românești, am colaborat cu multe dintre ele, cu atât mai mult de când sunt aici, la Bruxelles, și cred că este fundamental să vă organizați și să vă asociați. Ca să contați.

Măcar în zilele importante propun tuturor românilor să ne gândim unii la alții oriunde ne-am afla, să ne gândim că suntem mulți, merităm o soartă mai bună și nu depinde decât de noi să o avem.

Mircea Diaconu

—————————————

Interviu realizat de Gelu Irimia


Comentarii

Spune-ti si tu parerea!