INTRE CIVILIZATIE SI SFIDARE

Articol publicat in sectiunea Poveşti româneşti, Reportajul săptămânii pe data 23 septembrie 2012

Diaspora romaneasca_Intre civilizatie si sfidare

In Marea Britanie a bunului simt, comportamentul public al unor romani pare revoltator.

In timp ce locuitorii Regatului Unit s-au facut recunoscuti si apreciati prin amabilitate, politete, punctualitate sau compasiune si rabdare, multi dintre imigrantii romani ajunsi pe aceste meleaguri isi afiseaza cu superioritate si nonsalanta adulatia pentru cu totul altfel de valori, dintre cele mai indoielnice… Si in vreme ce multiculturalismul britanic se bazeaza pe promovarea armoniei si a convietuirii pasnice inter-etnice si multi-confesionale, acestia nu ezita sa se faca remarcati prin dispretul profund fata de cele mai elementare norme de conduita si relatii sociale.

Atat ca aceasta categorie de romani nu este unica reprezentare a Romaniei in Regatul Unit. Opulenta sfidatoare expusa prin autoturisme scumpe, bijuterii extravagante sau vestimentatie stridenta, ca si manifestarile de comportament vadit anti-sociale, sunt doar vremelnice. Iar dincolo de aceste frustrari se afla majoritatea tacuta a romanilor care au reusit sa se integreze in aceasta societate cosmopolita. Ei sunt cei ce au inteles si au asimilat corect valorile nealterate ale civilizatiei britanice.

 

 

Romanii si comportamentul public

 

Printre sutele de etnii felurite care impanzesc Londra multiculturala, romanii se desprind ca o prezenta aparte. Ei pot fi vazuti in mijloacele de transport in comun, pe strazile aglomerate, ca si in diversele companii britanice, institutii ori spatii comerciale. Uneori, acestia se remarca doar atunci cand ii auzim vorbindu-si limba materna; alteori, insa, „ii ghicesti” chiar si daca nu rostesc niciun cuvant…

Unii dintre romanii ajunsi pe aceste meleaguri au dobandit, cu timpul, abilitatea de a-si recunoaste conationalii, oriunde s-ar afla ei pe intinsul Marii Britanii; de la mare departare si fara nici cea mai mica teama ca ar putea sa dea gres. Insa ceea ce-i face usor de identificat pe o parte dintre imigratii veniti in Regatul Unit de pe taramul Romaniei este comportamentul. Si, din pacate, aceia care etaleaza ostentativ gesturi, atitudini si valori indoielnice sunt mult mai vizibili…

 

Un Mercedes de santier…

Traiesc in Marea Britanie si au venituri suficiente pentru a trai decent sau pentru a-si ajuta rudele ramase in Romania; dar li se pare insuficient. Toate acesta nu au absolut nicio valoare, daca nu reusesc sa ii impresioneze pe cei din jur. Aceasta este una dintre trasaturile de comportament sesizate de Marius, un tanar consultant financiar la Londra, la multi dintre clientii sai romani, care vin sa-i ceara parerea atunci cand vor sa faca investitii. Si atunci, acestia isi investesc banii in autoturisme scumpe si costisitoare, in care circula afisandu-se cu inexplicabila trufie si opulenta, a mai observat el, cu vadita surprindere…

Marius, care s-a stabilit in capitala Marii Britanii de peste 10 ani, a fost de acord sa isi sustina spusele povestindu-ne o experienta pe care inca o considera de-a dreptul frapanta. „In urma cu cativa ani, a venit la mine un barbat care lucra in constructii. Mi-a cerut sa-l ajut sa-si faca inchiderea de an financiar. Stabilisem anticipat data si ora la care sa ne intalnim si l-am asteptat la biroul meu. Omul a venit extrem de punctual si ne-am apucat de treaba. La un moment dat, i-am mai cerut niste documente si el a iesit in fata cladirii, pentru a le lua din masina. Intamplator, m-am uitat pe geam si am ramas perplex… Romanul care lucra zi de zi pe santier conducea un autoturism Mercedes, model SLK. Eram singur in birou si va marturisesc ca m-am ridicat din fotoliu si mi s-a oprit respiratia. Sunt un pasionat de masini si m-a impresionat. Era o masina noua, care costa cateva zeci de mii de lire. Nu m-am putut abtine si cand clientul a revenit, l-am asaltat cu intrebari. I s-a luminat fata, vazandu-mi surprinderea. Dar eu nu imi puteam reveni. Hartiile pe care mi le-a pus in fata demonstrau ca veniturile sale nu erau foarte mari… Si totusi, investise in acel autoturism nou, cu motor mare si costisitor, si pentru care platea o asigurare usturatoare. Si, dupa cate mi-a marturisit la sfarsit cu maxima satisfactie, folosea acel Mercedes cupe, cu doar doua locuri si portbagaj foarte mic, pentru a se deplasa la locul de munca. Mi l-am inchipuit in cizme si salopeta, carand o cutie de scule murdara si grea, in acea bijuterie de masina, care a fost conceputa pentru cu totul altceva”, ne-a spus Marius, fara a incerca sa isi mascheze o unda de dispret…

 

La restaurantul romanesc si la biserica

Cea mai mare satisfactie a romanilor care s-au realizat din punct de vedere material in Regatul Unit este sa isi arate in mod public implinirea, crede si Teodora Z. Romanca a ajuns la aceasta concluzie dupa ce a studiat comportamentul conationalilor sai atat la restaurant, cat si la biserica.

„Am avut doua experiente la fel de dezamagitoare. Si de atunci evit atat localurile din Londra frecventate mai ales de romani, cat si slujbele religioase de la bisericile romanesti”, isi incepe Teodora marturisirea.

Momentele traite de ea s-au consumat in 2006, an in care sosise in metropola de pe Tamisa ca absolventa a Universitatii din Bucuresti, unde studiase la Facultatea de Litere engleza si franceza.

„Eram tanara, proaspat venita in aceasta tara si doream sa ma integrez in ceea ce se numea pe atunci comunitatea romanilor din Londra. Mi s-a recomandat un restaurant frecventat de romani, intr-o zona centrala, si m-am dus acolo fara nicio ezitare. Cand am intrat am ramas socata… Se ascultau numai manele, iar mesele erau ocupate de clientii obisnuiti ai localului. Am facut doar o tura prin restaurant, destul ca sa constat cum romanii isi etalau lanturile groase de aur expuse vizibil peste imbracaminte. Pe fiecare masa se aflau numai bauturi scumpe, dar nu in pahare, ci in sticle; si nu una, ci cate trei-patru. Mi-a lasat impresia ca este o adevarata competitie mascata, fiecare incercand sa demonstreze ca isi poate cumpara un whisky care costa mai mult. Am parasit locul dupa cateva minute, convinsa ca nu am ce cauta acolo. Si nu m-am mai intors niciodata”, ne-a povestit Teodora.

In aceeasi perioada, ea a avut curiozitatea sa mearga la biserica romaneasca. „Erau Sarbatorile Pascale. M-am dus si eu la Slujba de Inviere. Nu am rezistat insa nici macar o ora. In primul rand era foarte, foarte aglomerat. Lumea se calca efectiv in picioare. Si totusi nu acesta a fost principalul meu motiv de nemultumire. Dar m-au revoltat comentariile celor din jur: cativa tineri discutau despre orele la care se deschid nu stiu ce cluburi romanesti, in timp ce un barbat povestea cunoscutilor despre ultimul jeep cumparat. Am ajuns la concluzia ca nu merita sa suport toata imbulzeala pentru a asista la astfel de dialoguri in noaptea de Inviere. Si am plecat…”, mai spune Teodora Z.

 

 

Rusinea de a fi roman…

 

„De trei ori mi-a venit sa intru in pamant de rusine ca sunt romanca”, spune Simona, o tanara care locuieste la Londra de peste patru ani, impreuna cu sotul ei si cu cei doi copii ai lor. Si de fiecare data, a simtit aceasta stare in locuri publice, ca urmare a comportamentului unor conationali…

 

Limba romana vulgara

„Ma surprinde ca unii romani, doar pentru ca au ajuns intr-o tara straina, isi permit sa vorbeasca execrabil in limba romana, in mijloacele de transport in comun, de pilda. Au impresia ca nu ii intelege nimeni, dar nu este deloc asa…”, marturiseste Simona.

Tanara romanca isi aminteste cum, intr-o seara, a fost obligata sa coboare din autobuz, doar pentru ca fetita ei sa nu auda cuvinte pe care nici nu le poate reproduce, dar care au fost rostite in limba romana, in gura mare.

„Eram in autobuz, in nordul Londrei, la putin timp dupa ce ne stabilisem in aceasta tara. Erau cu mine sotul si fetita noastra, care avea atunci cinci ani. Autobuzul era plin de lume. La un moment dat, o tanara din spate incepe o discutie telefonica in romaneste. Dar isi povestea isteric si fara nicio rusine experientele sexuale, folosind un limbaj trivial, suburban. Aparent, era o persoana de la care nu te asteptai la asa ceva. Am schimbat cateva priviri cu sotul meu si nu stiam cum sa ne scoatem mai repede fetita de acolo. Fara sa ne spunem nimic, am coborat la prima statie”, isi aminteste contrariata Simona.

 

„Surprize” la metrou

„Am patit-o o data si in metrou, cu trei baieti tineri, care nu numai ca se credeau singuri, dar aveau impresia ca isi pot permite orice”, continua romanca.

S-a intamplat intr-un vagon de metrou intr-un weekend de toamna timpurie. Mijlocul de transport subteran era intesat de turisti. Simona impreuna cu sotul ei si cei doi copii isi propusesera sa mearga la unul din numeroasele muzee londoneze. Stateau pe scaune, in ciuda aglomeratiei, datorita unor persoane amabile care le cedasera locurile, vazand ca sunt insotiti de doi copii mici. Intamplarea a facut ca pe scaunele de vizavi sa stea trei baieti romani pusi pe sotii. „Cei trei vorbeau nestingheriti in romaneste ironizand pe toti calatorii din jur. Au inceput sa rada mai intai de o fata, dupa ce au descoperit ca purta o poseta rupta. Apoi s-au luat de niste batrani… Si pentru ca vorbeau intr-o limba pe care credeau ei ca nu o intelege nimeni dintre cei de fata isi permiteau chiar sa le adreseze injurii direct calatorilor. Apoi radeau satisfacuti. Cand mi-am dat seama ce se intampla, am inceput sa ne facem semne din priviri cu sotul si copiii. Ma rugam ca niciunul dintre cei mici sa nu ni se adreseze in romaneste. Totusi, la un moment dat, unul dintre copii i-a spus ceva sotului in limba romana. In momentul acela, cei trei au inlemnit. Dar dupa cateva secunde de ezitare, au devenit prietenosi cu sotul si cu copiii, spunandu-ne ca nu aratam deloc a romani. Apoi au coborat indiferenti”, isi incheie Simona destainuirea unei experiente pe care inca o considera jenanta…

 

Tupeu de roman

Pentru unii romani, tupeul este o virtute, chiar si atunci cand etalarea acestuia este total inoportuna. Aceasta este concluzia la care a ajuns Simona dupa o a treia experienta traita in prezenta unui conational, care a afisat un comportament penibil in circumstante nepotrivite.

„Am insotit un tanar roman ca translator, intr-o clinica medicala privata din centrul Londrei. Era un barbat mai «necioplit», dar nu m-am gandit ca va crea atat de multe probleme… M-a surprins de la inceput cand am vazut ca a venit imbracat intr-un trening de fas, colorat tipator si plin de inscriptii. Eram intr-o clinica privata exclusivista, unde era ordine desavarsita. Salile de asteptare erau curate si impecabile, personalul medical extrem de atent si cu o atitudine de un profesionalism fara cusur. Atat ca, avand in vedere ca era o institutie privata, erau afisate reguli stricte in ceea ce priveste respectarea linistii. Tanarul roman, insa, a dat drumul la manele in casti, deranjand pe ceilalti pacienti care au inteles sa respecte normele impuse. Apoi a inceput sa se adreseze asistentelor intr-o engleza butucanoasa, emitand pretentii total deplasate, doar pentru a-si da importanta. Si in fine, cand am fost invitati in cabinetul medical pentru analize, medicul l-a prins de mai multe ori cu minciuna, atunci cand ii punea intrebari legate de starea sa de sanatate. Romanul incerca cu tupeu sa obtina anumite avantaje care nu i se cuveneau de pe urma consultatiei”, isi aminteste Simona. „Mi-am facut cat am putut de bine datoria de translator, dar m-am simtit umilita”, concluzioneaza romanca.

————————————–

De pe forumuri adunate

 

  • „Doresc sa vina ziua in care sa pot zbura la Bucuresti fara a fi jenat de comportamentul romanilor mei, unora dintre ei. Vorbitul tare la mobil, scuipatul, hainele pe care scrie Nike sau Armani mare de tot, ochelarii de soare purtati prin interiorul cladirilor, lucrurile pe care le auzi din gura lor.” Deceneu, forumul romani-online;
  • „Referitor la faptul ca evit sa vorbesc in romaneste cand sunt prin magazine sau pe strada va pot spune ca nu ma deranjeaza asa de mult daca englezii ma aud, cat mai ales romanii; cei care nu vorbesc intre ei decat de unde este mai usor de furat, cum sa fure carduri si asa mai departe. Prefer sa nu ma angajez in conversatii cu ei, de niciun fel.” Gabi, forumul online roman.co.uk.

————————————–

 

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autori articol: Anamaria Sandra, Marcel Istrate, Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!