Iohannis la Chișinău. Moldovenii vor „DNA-ul românesc”

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 27 februarie 2015

Klaus Iohannis si Nicolae Timofti_presedintele Rep Moldova

Președintele Klaus Iohannis a efectuat, marți și miercuri, o vizită oficială în Republica Moldova. El a avut întâlniri cu președintele Nicolae Timofti, cu prim-ministrul Chiril Gaburici, cu președintele Parlamentului Republicii Moldova și cu liderii partidelor pro-europene.

Înainte de plecarea spre Republica Moldova, președintele Klaus Iohannis a declarat că merge la Chișinău cu mesajul că România sprijină Republica Moldova și își dorește un parcurs european al acestui stat.

„Mesajul cu care merg acolo este unul foarte clar: România sprijină Moldova. Noi ne dorim un parcurs european al Republicii Moldova. Este un mesaj pe care l-am dat și în campanie, după campanie și cu care voi continua. Sunt bucuros că voi avea ocazia să am toate aceste întâlniri”, a spus Iohannis, în declarația făcută la plecare, pe Aeroportul Henri Coandă.

Șeful statului a explicat că această vizită survine abia acum deoarece a dorit să aștepte până în momentul în care Republica Moldova are un guvern în funcție.

„Acest lucru este îndeplinit acum și, în acest fel, vreau să subliniez încă o dată importanța pe care o acord relației cu Republica Moldova. Între România și Republica Moldova există relații foarte speciale, unice în felul lor în Europa zilei de astăzi. Prin această vizită vreau, dacă e posibil, să îmbunătățesc aceste relații”, a afirmat șeful statului.

 

„Vrem un DNA ca al românilor”

Într-o conferință de presă comună, alături de omologul său moldovean Nicolae Timofti, șeful statului român a fost întrebat de un jurnalist de la Chișinău ce trebuie să facă noul guvern pentru a construi o justiție asemănătoare cu cea din România, cu instituții „precum DNA-ul românesc”.

„Voință populară și voință politică”, a răspuns Klaus Iohannis. „Poate să sune superficial, dar să știți că, dacă electoratul își dorește o reformare, o îmbunătățire a clasei politice… atunci o să vedeți că, dintr-o dată, politicienii înțeleg că ceva trebuie schimbat în abordare. Evident că trebuie să existe și voință politică pentru schimbare. Oricât de mult și-ar dori oamenii și oricât de mult ar vota pentru ceva, aceste lucruri trebuie puse în practică de politicieni. Este un drum greu, dar, pe de altă parte, sunt convins că e singurul drum care merită parcurs pentru a schimba profund țara, pentru a elimina corupția care atentează la bunăstarea oamenilor simpli”, a adăugat președintele României.

Liderul de la Cotroceni a subliniat că România a demonstrat acest lucru, având un „sprijin foarte consistent de la partenerii europeni”. De asemenea, Klaus Iohannis a menționat că România susține parcursul european al Republicii Moldova și că țara noastră are încredere că Executivul de la Chișinău „va gestiona cu încredere și înțelepciune sarcina guvernării”.

 

Alertă cu bombă la Chișinău

Chișinăul a fost în alertă, marți dimineață, două bănci comerciale din capitala Republicii Moldova fiind posibile ținte ale unor atacuri cu bombă. Incidentul a avut loc chiar înainte de vizita la Chișinău a președintelui Klaus Iohannis, arată Unimedia. Apelul la numărul de urgență a venit în jurul orei 9.00, din partea paznicilor celor două instituții bancare. Aceștia au anunțat poliția că în clădirile respective au fost amplasate bombe. Purtătorul de cuvânt al Poliției Municipale Chișinău a confirmat informația pentru jurnaliștii moldoveni.

„Poliția a fost alertată de angajații de pază a acestor bănci, care, la rândul lor, au primit mesaje prin sms, precum că sediile a două bănci diferite au fost minate. Urmează a fi aplicate toate procedurile de verificare. Informația a parvenit la orele 9.00”, a declarat reprezentantul poliției Adrian Jovmir pentru Publika. „Este vorba despre filialele a două bănci diferite, una este amplasată pe strada Columna, alta pe Bănulescu-Bodoni”, a continuat acesta, fără să menționeze numele instituțiilor bancare.

 

Traian Băsescu: „Moldova nu e încă pierdută”

Fostul președinte Traian Băsescu susține că Republica Moldova „nu este pierdută”, în contextul geopolitic internațional, însă a precizat că nu același lucru se poate spune și despre Ucraina. Declarațiile au fost făcute, marți seară, într-o emisiune la B1 TV, în care s-a vorbit despre vizita efectuată de președintele Klaus Iohannis în Republica Moldova.

„E bine că s-a dus Iohannis acolo, dar agenda trebuia să fie mult mai puternică”, a precizat fostul președinte. „Moldova nu e încă pierdută, Ucraina e pierdută. Am spus public că nu am făcut o prioritate și în Ucraina ne interesează doar stabilitate, și când va fi stabilitate, ne interesează problema românilor de acolo”, a adăugat Traian Băsescu.

 

WSJ: Moldova, țara care îi ține piept Rusiei”

Noul prim-ministru al Republicii Moldova, Chiril Gaburici, tinde să devină o problemă pentru Vladimir Putin, observă presa internațională. „Văzut ca un om de afaceri cu opțiuni pro-occidentale, Gaburici poate reprezenta o provocare pentru intenția Rusiei de a redobândi controlul asupra fostelor republici sovietice din Europa de răsărit. În ciuda unor relații economice intense cu Rusia, partidele pro-europene din R. Moldova au înregistrat o ascensiune constantă în ultimii ani, iar desemnarea lui Chiril Gaburici în funcția de prim-ministru poate reprezenta un factor decisiv pentru stabilirea viitoarei traiectorii a țării”, scrie Wall Street Journal, care preia un articol de pe Business24.ro.

Potrivit sursei citate, R. Moldova, una dintre cele mai sărace țări ale Europei, a fost victima constantă a agresiunilor Kremlinului, încă de la declararea independenței, în 1990. Primul conflict înregistrat după căderea blocului sovietic a fost cel din Transnistria, regiune de peste Nistru la care moldovenii au trebuit să renunțe după ce populația rusofonă din zonă a optat pentru menținerea unei legături strânse cu Moscova. Chiar și la această oră, 1.000 de militari ruși sunt menținuți în zonă, deși acordul încheiat cu Moscova stabilea retragerea forțelor armate din Transnistria în 2002.

Totuși, amintește sursa citată, „chiar și cu trupele rusești staționate la granița estică, moldovenii au optat în noiembrie 2014 pentru un Parlament preponderent pro-european, iar după câteva luni de negocieri, numirea lui Gaburici în fruntea Guvernului de la Chișinău arată că orientarea către Europa este constantă.”

Opțiunile proeuropene ale Moldovei i-au adus multe probleme de-a lungul anilor. În 2013, Kremlinul a interzis importurile de vin din Moldova, ca represalii economice înainte de organizarea unui summit comun cu reprezentanții Uniunii Europene, iar fructele au avut aceeași soartă un an mai târziu pentru întărirea legăturilor dintre Bruxelles și Chișinău. Amenințările la care a recurs Rusia au vizat inclusiv întreruperea livrării de gaze naturale și petrol.

Faptul că Republica Moldova își asumă acest risc este o veste îmbucurătoare, consideră jurnaliștii publicației Wall Street Journal. Faptul că nu va putea conta însă pe un sprijin substanțial din partea vesticilor europeni spune ceva mai mult despre clubul european în care Chișinăul aspiră să se integreze.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!