Iohannis: „România înţelege conflictul din Ucraina”

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 20 februarie 2015

Minsk peace treaty_Vladimir Putin, Petro Porosenko, Francois Hollande Angela Merkel

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent la Bruxelles că România înţelege conflictul din Ucraina, iar ţara noastră se va implica în rezolvarea lui. El a salutat soluţiile adoptate la Minsk, apreciind că singura soluţie este cea politică şi avertizând că „nu ne putem permite să ne iluzionăm că totul s-a rezolvat”.

Președintele României a participat săptămâna trecută la primul Consiliu European de la preluarea mandatului. Potrivit Ziare.com, liderul român a fost bine primit de toți oficialii europeni, principalele teme de discuție aflate pe agenda celor 28 de șefi de stat și de guvern fiind situația din Ucraina, Uniunea Monetară și Economică și lupta împotriva terorismului. Totodată, președintele a spus că la Consiliul European s-a vorbit și despre situația din Grecia, dar și despre consolidarea Uniunii Economice Monetare, subliniind că România vrea să adopte moneda euro.

Șeful statului a subliniat că acest prim Consiliu European la care a participat s-a desfășurat într-un context geopolitic extrem de complicat, a salutat soluțiile adoptate la Minsk și a reiterat că singura soluție este cea politică. „Nu ne putem permite să ne iluzionăm că totul s-a rezolvat. Suntem deschiși să discutăm introducerea de noi sancțiuni. România înțelege pericolul sporit al conflictului din Ucraina și am convenit să ne implicăm în rezolvarea lui”, a spus acesta.

 

Armistițiu fragil în estul Ucrainei

Joia trecută a fost semnat un acord privind un armistițiu în estul Ucrainei, în urma unor negocieri-maraton purtate în capitala Belarusului, Minsk, între Vladimir Putin, Petro Poroșenko, François Hollande și Angela Merkel.

Armistițiul a intrat în vigoare duminică, 15 februarie a.c., și acoperă atât retragerea armamentului greu și a milițiilor, cât și o gamă de măsuri economice și reforme constituționale, potrivit președintelui rus. Cu toate acestea, în primele 24 de ore după intrarea în vigoare a acordului, armata ucraineană a fost atacată de peste 100 de ori, iar patru militari au fost uciși și 21 răniți.

Neîncrederea este puternică de ambele părți, după ce armistițiul precedent, încheiat în septembrie, tot la Minsk, a fost încălcat, iar violențele în Donbas au reizbucnit la începutul anului și s-au intensificat. Parlamentul ucrainean a decis la sfârșitul lui decembrie să renunțe la statutul de stat nealiniat al Ucrainei pentru a se apropia de NATO, în condițiile în care Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar conflictul cu rebelii separatiști din estul țării continuă. Războiul, declanșat în aprilie de separatiștii pro-ruși, a provocat moartea a 5.400 de persoane până în prezent, potrivit ONU.

 

Băsescu: „Trebuie să evităm o frontieră cu Rusia”

Fostul președinte Traian Băsescu susține că războiul din Ucraina reprezintă cea mai mare problemă de securitate pentru România. Totuși, fostul șef al statului a declarat că nu există riscul ca țara noastră să fie atacată, trebuind să evite, însă, să aibă din nou graniță comună cu Rusia.

România trebuie să rămână un stat cu integritatea teritorială neafectată. „Va rămâne cel mai probabil o țară cu perspectiva de a se transnistrieza”, a declarat fostul șef al statului, luni seară, într-o emisiune la TVR 1, precizând că Ucraina reprezintă „o ciorbă în care nu ne putem amesteca”.

„În primul rând, România nu are nevoie de frontieră cu Federația Rusă. Riscurile cu Ucraina sunt majore, ea trebuie să rămână în deplinătatea sa teritorială. Nu întrevăd riscul ca România să fie atacată de Federația Rusă, România e stat NATO”, a spus Traian Băsescu.

Acesta a menționat că, în prezent, după semnarea acordului de la Minsk, Vladimir Putin „s-a oprit”, dar a precizat că în Ucraina este implicată Federația Rusă, „fără dubii”.

„Ei finanțează și înarmează separatiștii. Putin era în pericolul major al escaladării sancțiunilor și Federația Rusă nu mai poate duce sancțiuni mai departe. Capacitățile României devin deja mai descurajante, de la lună la lună, însă ce trebuie România să evite să mai aibă vreodată frontieră cu Federația Rusă”, a mai spus fostul președinte, adăugând că din Crimeea până la frontiera României sunt 280 de kilometri.

 

România, apel pentru separatiști: „Încetați focul”

Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a susținut, marți, o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Oficialul român le-a cerut separatiștilor să înceteze focul și a precizat că România este interesată să aibă o frontieră cu o „Ucraină suverană, puternică, unită”. Șeful diplomației române i-a mulțumit lui Klimkin pentru vizita care demonstrează „calitatea foarte bună a relațiilor dintre România și Ucraina”, precum și pentru „disponibilitatea pe care a arătat-o în discuții”.

„Dialogul dovedește sprijinul ferm al României pentru Ucraina. România este susținător ferm al suveranității și integrității Ucrainei. Țara noastră este interesată să aibă la frontiera sa o Ucraină puternică, unită, suverană”, a declarat șeful diplomației române, potrivit corespondentului Ziare.com.

Bogdan Aurescu a subliniat că a condamnat violențele din ultimele zile din estul Ucrainei și că România este un susținător al parcursului european al Ucrainei. „Pentru România, Ucraina nu e un stat oarecare: în Ucraina locuiesc peste 400.000 de etnici români, am primit asigurări că mobilizarea se face fără discriminare etnică”, a mai spus ministrul român.

 

Ucraina mulțumește României

La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, a declarat că „principalul scop al vizitei, într-un moment complicat, este de a face ca relațiile România-Ucraina să corespundă spiritului de parteneriat strategic orientat către viitor și să avem susținerea României pentru orientarea europeană a Ucrainei”.

„Vreau să mulțumesc Guvernului României că ne ajută în procesul de apropiere de UE și NATO. (…) În Ucraina știm că România a fost primul stat care a ratificat acordul Ucraina-UE, ceea ce a modificat percepția populației. Suntem cointeresați ca vizita președintelui României în Ucraina să fie una de succes. Am simțit sprijinul României referitor la suveranitatea Ucrainei. România are o poziție foarte fermă și față de Crimeea și Donbas și suntem foarte recunoscători”, a mai spus oficialul ucrainean.

Mai mult, Klimkin a declarat că în Ucraina nu există discriminare pe criterii etnice în ceea ce privește mobilizarea, dând ca exemplu faptul că în două raioane de la granița cu România, cu o populație de 100.000 de locuitori, au fost mobilizate 25 de persoane.

Armistițiu încălcat în Ucraina

Trupele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia nu au demarat retragerea armamentului greu din zona de conflict din estul Ucrainei, ratând termenul limită pentru începerea acestui proces. Potrivit unui acord de armistițiu convenit săptămâna trecută, ambele părți beligerante trebuiau să înceapă retragerea armamentului greu marți. Încă de luni, și armata ucraineană și separatiștii au anunțat că vor face acest lucru abia după ce începe cealaltă parte retragerea, informează AP.

Kremlinul a anunțat că Vladimir Putin, Angela Merkel și Petro Poroșenko au discutat telefonic situația din orașul Debalteve, zguduit în continuare de lupte, rolul observatorilor OSCE și retragerea armamentului. Nu a oferit însă detalii. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a precizat că aceasta a convenit cu ceilalți doi lideri asupra pașilor concreți pentru a permite OSCE să observe situația din estul Ucrainei, având în vedere fragilitatea armistițiului. „Cancelarul german și președintele ucrainean i-au cerut președintelui rus să-și exercite influența asupra separatiștilor pentru a întări armistițiul”, a spus Steffen Seibert, care a insistat că retragerea armelor grele trebuie să înceapă marți, așa cum s-a convenit la Minsk.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!