Iohannis: „România, un model de luptă împotriva corupției”

Articol publicat in sectiunea Politică internă pe data 27 februarie 2015

Prezent marți, la bilanțul activității DNA pe 2014, Klaus Iohannis a declarat că, prin activitatea DNA, România devine un model pentru alte țări în ceea ce privește lupta eficientă împotriva corupției, iar oamenii politici ar trebui să se abțină de la declarații cu privire la cazurile investigate.

De la momentul înființării și până astăzi, fața societății românești este profund schimbată, iar România anului 2015 nu mai este România anului 2005, a declarat președintele Klaus Iohannis, marți, la bilanțul DNA. În acest interval de timp, nu numai instituțiile s-au schimbat, ci și mentalitatea oamenilor. A dispărut sentimentul neputinței și al acceptării tacite în fața corupției mici și mari, a mai spus șeful statului.

„Alt aspect la care aș dori să mă refer sunt anchetele DNA și care vizează oameni din sfera publică, mai ales politicieni. Trebuie să depășim situațiile în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi. Mi-aș dori să nu mai existe presiuni din zona politică. Să nu mai avem declarații ale politicienilor care vizează cazuri politice anchetate. Aș vrea să adaug că există în România și mulți oameni politici onești care și-au dedicat activitatea comunităților lor și care este de dorit să se implice mai mult în viața publică. În acest fel vor reapărea încrederea și parteneriatul dintre cetățeni și clasa politică”, a spus liderul de la Cotroceni.

„Activitatea DNA mai are un efect: România se transformă în model și inspirație pentru alte țări în ceea ce privește o luptă eficientă împotriva corupției. Nu aș putea încheia acest discurs fără a mă referi la două chestiuni: recuperarea prejudiciilor și resursele Parchetului Anticorupție. Recuperarea prejudiciilor este obligatorie, nu opțională, descurajează fenomenul. Situația din prezent este în cuantum de 10%, pur și simplu inacceptabilă. Trag un semnal de alarmă. Ar duce la sporirea resurselor DNA. Cu toții am avea de câștigat în această investiție publică, pentru că ar fi o investiție în viitorul națiunii noastre”, a mai spus președintele Iohannis.

 

Peste 5.000 de dosare penale

Anul 2014 a fost marcat de un număr mare de dosare importante și arestări ale unor înalți demnitari. Printre ele se numără dosarul Microsoft, în care sunt implicați nouă foști miniștri, arestarea deputatului Viorel Hrebenciuc, a fostului șef DIICOT Alina Bica și a fratelui președintelui, precum și arestarea unor șefi de consilii județene sau primari ce păreau intangibili.

La sfârșitul lunii ianuarie, cu ocazia bilanțului IGPR, procurorul șef al DNA a declarat că, în 2014, au fost înregistrate peste 4.900 de dosare penale, iar 86 de procurori au în lucru la ora actuală peste 5.100 de dosare penale.

Potrivit șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, în 2014 au fost soluționate cele mai multe dosare penale, s-au înregistrat cele mai multe rechizitorii emise într-un an, cele mai multe condamnări și cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați într-un an.

„Cei 97 de procurori au avut peste 9.100 de cauze. În medie, un procuror a făcut acte de urmărire penală în 105 cauze în același timp. Numărul rechizitoriilor a crescut foarte mult în acest an, ajungând la peste 300. Datele statistice confirmă eficiența DNA. Peste 1.100 de inculpați au fost trimiși în judecată. Activitatea judiciară a DNA a fost desfășurată de 28 de procurori care au participat în ședințele de judecată. Peste 1.130 de inculpați au fost condamnați definitiv”, a declarat Laura Codruța Kovesi.

Șefa DNA a mai afirmat că în 2014 a fost înregistrat cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați. DNA a cerut Parlamentului încuviințarea arestării a nouă parlamentari și a 12 actuali și foști miniștri. „Investigarea faptelor de corupție la nivel înalt va continua”, a spus Kovesi.

Totodată, a afirmat ea, în ultimii ani, au fost inculpați foarte mulți magistrați, lucru care ar trebui să ne îngrijoreze. „Numărul mare de magistrați inculpați an de an pentru corupție trebuie să ne îngrijoreze, pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar. E necesară prevenția, întărirea sistemului de control intern. Deseori au existat sesizări anterioare la Inspecția Judiciară față de acești magistrați”, a precizat șefa DNA.

 

Anchete DNA în mai toate domeniile

Kovesi a mai spus că anchetele DNA în 2014 au vizat domenii diversificate, cum ar fi sănătate, educație, achiziții publice, fraude cu fonduri UE. „Într-un singur dosar, intervenția DNA a stopat fraudarea bugetului cu 105 milioane de euro. În alt dosar, intervenția DNA a împiedicat retrocedarea ilegală a unor terenuri, care ar fi produs o daună de 300 milioane de euro”, a afirmat aceasta.

Potrivit șefei DNA, hotărârile judecătorești definitive în dosarele Direcției Naționale Anticorupție au dus la confiscarea de bunuri de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în 2013. „Dacă ar fi executate, e mai mult decât fondul de salarii al medicilor pe un an”, susține Kovesi.

Șefa DNA a subliniat că activitatea instituției pe care o conduce a fost influențată de modificările legislative, impactul major fiind dat de noile coduri.

„Unele dispoziții au creat dificultăți procurorilor. Am înaintat MJ și CSM mai multe propuneri de modificări legislative care pot influența eficiența investigațiilor. E vorba de accesul la informații legate de traficul de date, procedură în camera preliminară, administrarea de probe”, a precizat Kovesi.

 

Încrederea publică

Direcția Națională Anticorupție se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere din sistemul judiciar, a mai declarat Kovesi la bilanțul DNA. „Creșterea încrederii publice se reflectă în creșterea cu 78% a numărului de sesizări primite de la cetățeni. DNA a aplicat legea în mod egal. Nu a avut rețineri în a atinge vârful piramidei corupției, indiferent de culoarea politică. Suntem conștienți că un nivel ridicat de încredere înseamnă și o responsabilitate pe măsură. Vă asigur că vom folosi această încredere cu bună credință. La fel ca în anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciată de Comisia Europeană”, a precizat șefa DNA.

Codruța Kovesi a subliniat și principala vulnerabilitate a instituției: numărul mic de procurori. „Principala vulnerabilitate și marea provocare e creșterea continuă a volumului de activitate, cu același număr de procurori ca la înființarea DNA. Volumul s-a triplat față de momentul înființării instituției. Deși procurorii au soluționat anual tot mai multe dosare, ritmul de creștere e tot mai mare. Mai avem de soluționat peste 5.000 de dosare.

Imaginați-vă presiunea care îl așteaptă pe procuror cu acest număr mare de dosare. Aceste dosare nu sunt simple dosare, ci așteptările a mii de persoane. De multe ori există suspiciuni privind perioada de finalizare a dosarelor. Volumul depășește resursa fizică. Am dispus măsuri de prioritizare a dosarelor vechi, criteriile fiind volumul prejudiciului, perioada de prescriere sau posibilitatea ca inculpatul să influențeze cauza”, a declarat Kovesi.

Bilanțul activității DNA pe anul 2014 s-a desfășurat în Sala de Marmură a Cercului Militar Național din București în prezența președintelui român Klaus Iohannis, a premierului Victor Ponta, dar și a directorului interimar al SRI, Florian Coldea.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!