Atuul limbii române în găsirea unui job în UK. Românii ni se destăinuie

Articol publicat in sectiunea Educaţie şi învăţământ, Muncă, Poveşti româneşti pe data 10 august 2015

femeie_interviu_la telefon

Jobul este considerat de mulți români stabiliți în Marea Britanie fundația unei vieți liniștite și lipsite de griji. Dacă ai un loc de muncă bun, spun în cor aceștia, atunci ai stabilitate, prinzi încredere și tinzi către un trai cât se poate de normal. Numai că vânătoarea de joburi este una dificilă. Deși majoritatea românilor care sunt în căutarea unui loc de muncă dețin tot arsenalul necesar pentru a face față unui interviu de angajare, nu puțini sunt cei care se plâng că nu reușesc să își lase semnătura pe un contract de muncă.

În altă ordine de idei, e greu! E greu să obții un loc de muncă bun, cu un program bun și un salariu… la fel de bun. Cea mai mare piedică de care se lovesc aceștia este limba. Limba engleză. Chiar dacă au CV-uri impresionante, diplome arătoase și experiență cât cuprinde, mulți se tem de bariera lingvistică.

Și totuși, există o cale! Chiar dacă trăiesc în Anglia, sunt români care se orientează către companii ce sunt în căutare de vorbitori de limba română. De curând, Emil, un român de 40 de ani din Cluj, a realizat, după mai multe căutări pe internet, că sunt destule astfel de locuri de muncă.

 

Multe diplome, niciun job

În căutarea jobului potrivit se află de ceva vreme și Elena, o româncă stabilită în Maidstone, care ne-a povestit în urmă cu câteva săptămâni că, deși are experiență, diplome, dar și echivalări, agențiile de recrutare din Anglia nu prea au pus mare valoare pe toate acestea.

„Timp de 13 ani am lucrat ca și carer în România. Odată ce am ajuns în Anglia, mi-am echivalat cursul din România. Doar că, lucrând mereu prin intermediul agențiilor, reprezentanții acestora nu s-au arătat deloc interesați de diplomele mele. Nu au pus accent pe calificările mele, ci mai mult s-au bazat pe cunoștințele mele. Pe ei îi interesează mai mult ce ai făcut la ei în țară”, este de părere Elena. Românca are experiență, dar și studii și în alte domenii: „Mi-am mai făcut o echivalare pentru cursurile de Security pe care le-am făcut în țară, dar, totodată, am făcut o calificare și aici. Ceea ce vreau să subliniez este că e greu să obții un job în acest domeniu, este foarte greu. Angajatorii cer experiență și nu prea iau în considerare experiența din România”, ne mai spune Elena.

—————————————

„De curând am fost la un interviu pentru un job în Security, iar în momentul în care le-am arătat diplomele echivalate pe care le am… au spus că nu le folosește.”

Elena

—————————————

 

Engleza, o barieră?!

Și Larisa, o româncă de 40 de ani din Mehedinți, este în căutare de un job mai bun. Momentan, lucrează în curățenie, deși, în țară, a muncit ani întregi în contabilitate. Are pregătire, experiență, dar și studii în domeniu. Însă nu și noroc. Ne povestește că a încercat în ultimul an să își schimbe locul de muncă, însă nu prea a avut succes.

„Nu vorbesc limba engleză bine și asta îmi dă din start un dezavantaj, chiar dacă eu, pe partea cealaltă, am pregătire și experiență. Îmi doresc un job în contabilitate, tocmai de aceea m-am înscris la colegiu. Merg la școală de mai bine un an de zile și urmez un curs de contabilitate. M-am gândit că dacă urmez o școală în domeniu aici, dă bine la CV. Totodată, fac voluntariat pentru o firmă. Am realizat, de când sunt în Anglia, că și acest lucru este cântărit destul de mult de către angajatori. Două zile pe săptămână, câte patru ore, merg acolo și mai învăț câte ceva, pentru că unele lucruri sunt total diferite de România. Însă și cu școala, și cu voluntariatul meu, tot nu am găsit un job. Poate că principalul motivul este teama mea de limba engleză. În ultimele luni, am tot aplicat la joburi pe CV Library și pe Gumtree, în domeniul meu. Unii mi-au trimis e-mail pentru etapa următoare, alții nici nu s-au obosit să îmi răspundă… ca să știu dacă să mai aștept sau nu. Aplicând la astfel de câteva joburi, mi-am dat seama că la foarte multe, probele eliminatorii constau în interviuri telefonice. Pentru mine, aceasta este singura problemă. Nu vorbesc limba engleză bine și, de aceea, mi-e teamă rău de interviurile telefonice. Parcă altfel este când totul decurge face to face, ai mai multă încredere, te poți baza pe body language, pe zâmbet, pe mimică, pe când la telefon e greu. Ai făcut o greșeală… nu ai cum să o mai maschezi. Iar dacă multe joburi cer mai întâi interviu la telefon… nu cred că am șanse prea mari. Decât să mă înscriu la un alt curs… de limba engleză”, ne spune Larisa.

—————————————

„Foarte multe joburi au ca probe eliminatorii aceste interviuri telefonice și cunosc mulți români care se tem. Am colegi la școală care îmi spun aceleași lucruri. Că au aplicat la diverse joburi, că au fost contactați și că li s-a cerut un interviu telefonic înainte de cel face to face. Și mulți au renunțat de teamă, pentru că la telefon nu înțeleg și nu prea s-ar fi descurcat. Astfel că, oricât de multă experiență aș avea eu, și chiar dacă merg și la școală aici, tot nu cred că voi reuși să îmi înving teama de interviurile telefonice. Poate doar dacă am noroc și găsesc un job unde nu trebuie să trec prin această probă…”

Larisa

—————————————

 

Nu diplome! Nu engleză! Da vorbitori de limba română!

Varianta cea mai bună în astfel de cazuri, când limba engleză este o piedică, poate fi un loc de muncă unde se cere limba română. Și să nu credeți că este imposibil. Sunt companii în Marea Britanie care dețin filiale în estul Europei și care au nevoie de vorbitori de limbi est-europene, printre care și româna. Emil, un român de 40 de ani din Cluj, tocmai ce a făcut un research pe internet de curând și ne povestește că a descoperit o sumedenie de locuri de muncă unde se cere… limba română.

„M-am uitat de curând pe câteva site-uri după locuri de muncă. Am căutat la început la modul general și așa am văzut că ai de unde alege, sunt foarte multe joburi disponibile. Multe dintre ele sunt la fabrici, în domeniul producției. Ce am observat în plus a fost faptul că în astfel de domenii nu este necesar să ai calificare sau experiență, pentru că ți se face instruirea la locul de muncă. Nu știu în ce constă interviul, dar am văzut că programul este în ture, că salariile sunt ok și că ți se oferă instruire. Deci, chiar dacă nu ai pregătire în domeniu, ei îți fac training. Eu am căutat mult în zona în care mă interesează pe mine: vestul, nord-vestul Londrei și Oxford. Deci, am găsit destule locuri de muncă în multe domenii”, ne spune românul care a cercetat piața joburilor disponibile din Londra, dar și din împrejurimi, de curând.

În același timp, ne mai povestește Emil, a descoperit pe un site că există companii care caută vorbitori de limba română. Iată cum a procedat românul.

„De curiozitate, am dat căutare «romanian». Și am văzut multe joburi unde se cereau vorbitori de limba română. Numai în luna iulie, când m-am uitat eu, erau câteva zeci de astfel de locuri de muncă. Erau multe în zona Reading, Slough, în partea de vest. Probabil, acolo sunt comunități mai mari de români. În aceste zone erau foarte multe oferte pentru translatori. Printre ele am mai văzut și companii care căutau ingineri vorbitori de limba română. Altele erau joburi de birou, unde se cerea o limbă est-europeană, era o listă cu mai multe limbi, printre care și româna. Probabil sunt companii care au filiale în țările est-europene și angajează la birou câte o persoană sau mai multe care să cunoască limba respectivă. La Admin și Office, am văzut foarte multe joburi. De exemplu, la primăriile regionale, nu la cele locale, acolo sunt valabile zeci de locuri de muncă. Și la primăriile locale sunt joburi, dar nu așa multe. Apoi am văzut că erau joburi pentru call center-uri care căutau vorbitori de limba română. Eu am căutat pe Universal Jobmatch. Acesta este site-ul unde m-am uitat”, ne spune românul.

 

Limba română, la putere…

Tot Emil ne povestește experiența prin care a trecut soția sa atunci când s-a aflat în căutarea unui loc de muncă. Românul spune că partenera sa de viață a lucrat în trecut pentru două companii care aveau filiale la noi în țară.

„Eu m-am uitat pe site-uri și am căutat joburi unde se cereau vorbitori de limba română, pentru că așa și-a găsit soția mea un job, în urmă cu ceva timp. Îmi amintesc că primul lucru pe care l-a făcut când a ajuns în Anglia, venise doar de o lună de zile, a început să caute joburi după acest criteriu. Un loc de muncă unde se cerea limba română. În prima fază a tot căutat în acest fel, a aplicat și a fost chemată. În câteva săptămâni își găsise deja un job, asta se întâmpla în anul 2008, când încă era criză. Și-a găsit de lucru la o companie de telemarketing. Era o hală mare numai cu birouri și telefoane. Era un call center cu zeci de angajați. Ea ce trebuia să facă… suna numai clienți din România. Era un call center care primea comenzi de la firme care căutau clienți în România și trebuia să sune și să prezinte oferta companiei care a plătit serviciul respectiv către acel call center. Și prezenta ofertele la o listă întreagă de zeci de firme din România. Vorbea numai în limba română. Doar în limba română. Singurul lucru pe care nu l-a știut legat de acest job a fost faptul că era un contract temporar. Era doar pe o perioadă limitată și după câteva săptămâni, i-au spus…  gata. Dar întâmplarea a făcut ca firma pentru care lucrase să fie una cunoscută și imediat a contat acest aspect în CV. Pentru că, după câteva săptămâni, și-a găsit un alt job. Era o firmă care dezvoltase un proiect special pentru mașinile produse în estul Europei. Îmi amintesc că mi-a spus că din proiect făceau parte doi moldoveni, era o lituaniancă, doi ruși… era o echipă de zece oameni care lucrau numai pentru țările est-europene. Asta era condiția. Ei trebuiau să vorbească o limbă est-europeană. Făceau baze de date pe vânzări, iar ea făcea doar din România. Erau, de fapt, baze de date pentru piața auto. Acolo a lucrat timp de un an de zile. Din păcate, cei din firmă au tras linie după 12 luni și au văzut că nu le-a adus niciun profit acel proiect, așa că i-au disponibilizat pe toți zece. Atunci au fost declarați redundant și au primit și trei salarii compensatorii. Dar faptul că a lucrat în aceste locuri au ajutat-o să își găsească jobul la care este acum, fiindcă avea deja experiență în domeniu. Tot baze de date pentru piața auto, dar din toată lumea.”

—————————————

„Acelea au fost primele job-uri pe care le-a avut aici și ambele au fost ca vorbitor de limba română. La primul ei job chiar nu a contat dacă știe sau nu știe limba engleză, abia pe parcurs, la al doilea job, a contat acest aspect. Acum depinde de fiecare job în parte. De exemplu, dacă se cere un vorbitor de limba română la primărie sau la consiliu, cu siguranță este necesar să cunoască și limba engleză.”

Emil

—————————————

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

O parere la “Atuul limbii române în găsirea unui job în UK. Românii ni se destăinuie”

  1. Aura podesva Spune:

    Foarte interesant articolul.Multumesc ptr, straduinta dumitale de a afisa si astfel de oportunitati.

Spune-ti si tu parerea!