Job „legal”… cu spălare de bani

Articol publicat in sectiunea Diaspora pe data 14 aprilie 2014

dollars

Site-urile specializate în oferte de muncă pot fi uneori podul de legătură între oamenii bine intenţionaţi ce sunt în căutarea unui job şi cei rău intenţionaţi care ascund în spatele unui mesaj de angajare adevărate afaceri necurate. Şi cazurile nu sunt puţine, ne povesteşte un român care a avut ghinionul să treacă printr-o experienţă de acest gen…

Deşi s-a bucurat enorm în momentul în care a fost anunţat printr-un e-mail că a fost selectat să devină şofer pentru o firmă, în câteva zile, extazul său a ajuns la agonie. Tânărul trage un semnal de alarmă şi spune că în momentul în care aplicaţi la joburi pe internet să le verificaţi amănunţit!

 

Pentru început, nimic suspect…

Totul s-a întâmplat în urmă cu câteva luni de zile, povesteşte Silviu J., un tânăr de 33 de ani din Covasna care se afla atunci în căutarea unui loc de muncă. A lucrat ca şofer în România, timp de 11 ani, astfel că având experienţă în acest domeniu a început să aplice la joburi pe unul din site-urile cunoscute din Anglia. „Mă aflam deja în Londra de un an de zile şi ştiam cât de cât de ce să mă feresc… unde să caut un loc de muncă… astfel că nu mi s-a părut deloc suspicios când un prieten m-a sfătuit să încerc să găsesc joburi pe gumtree. Renunţasem la construcţii şi voiam altceva. Alt domeniu. Iar şoferia îmi plăcea, aveam experienţă şi deja începusem să cunosc şi Londra. Am început să caut şi am găsit câteva oferte care păreau atractive. Mi-am trimis CV-ul şi am completat un formular online pentru câteva şi… am aşteptat. După numai două zile am primit un mail în care mi se spunea că am fost acceptat pentru un post de şofer. Nu mai ştiu dacă era descrierea jobului în anunţul de pe internet sau dacă am aflat detalii şi exact în ce constă munca printr-un e-mail pe care mi l-a trimis firma respectivă ulterior. Cert este că într-unul din mesaje mi s-au explicat procedurile: ce trebuie să fac, de când încep, de unde primesc maşina, câte ore voi lucra, în ce zone, cât este salariul, când îl primesc, cum, etc. Singurul lucru care mi s-a părut puţin ciudat a fost faptul că mi s-a spus că maşina este parcată pe o stradă din estul Londrei şi eu trebuie să merg să o ridic… cred că acest detaliu mi-a atras puţin atenţia… dar nu am dat mare importanţă pe moment”, povesteşte tânărul despre începuturile acestui job.

 

Au apărut semnele de întrebare…

Înainte să primească adresa unde se afla maşina pe care trebuia să o ia în primire, Silviu spune că a primit încă un e-mail prin care era anunţat că firma deja i-a trimis un cec de 4.000 de dolari, bani din care el trebuia să reţină salariul său pe o săptămână, şi anume 350 de lire, plus încă o sumă care era folosită pentru inscripţionarea maşinii cu tot felul de reclame.

„Mi s-a spus că după ce îmi iau salariul, să merg la o adresă, de unde voi primi câteva bannere pe care va trebui să le lipesc pe maşină, să le dau acestora 1.000 de lire, iar restul de bani să îi trimit prin Western Union… mă vor anunţa ei numele şi adresa destinatarului. Practic munca mea, din ce citisem în descrierea jobului, consta în faptul de a mă plimba pe străzile Londrei pentru a face reclamă acestei firme. În fiecare zi aveam un alt traseu. Când am citit că trebuie să trimit banii prin Wester Union au început în capul meu tot felul de întrebări…”, spune Silviu. Şi totuşi… a mers mai departe, deşi a simţit că era ceva în neregulă.

————————————–

„Am fost acceptat la numai două zile, nu mi-au cerut alte documente de care ştiu că este nevoie atunci când aplici la un astfel de job… doar permisul şi atât. Maşina pe care trebuia să o ridic de pe o oarecare stradă, cec-ul, banii şi Western Union. Lucruri ciudate, oricine se gândeşte că este posibil să nu fie un «job normal».”

Silviu J., 33 de ani, despre experienţa sa în ceea ce priveşte un job suspicios

————————————–

 

Job, maşină, bani

Pentru că se confrunta cu o situaţie bizară, Silviu le-a povestit apropiaţilor despre toate acestea…

„Am fost acceptat la numai două zile, nu mi-au cerut alte documente de care ştiu că este nevoie atunci când aplici la un astfel de job… doar permisul şi atât. Maşina pe care trebuia să o ridic de pe o oarecare stradă, cec-ul, banii şi Western Union. Lucruri ciudate, oricine se gândeşte că este posibil să nu fie un «job normal». Deja îmi făceam griji. În cele din urmă, am vorbit cu câţiva prieteni şi mi-au spus să aştept, să văd ce se întâmplă. În câteva zile am primit cec-ul acasă… un cec de 4.000 de dolari. Imediat, am fost la bancă cu el. Mă gândeam că pe drum că mă vor aresta… pentru că este un cec fals. Dar aveam ca dovezi mail-urile. Cei de la bancă mi-au spus clar că este un cec absolut normal şi că totul este ok… I-am rugat să mai verifice încă o dată şi s-au uitat ciudat la mine. Încă o dată mi-au spus că este un cec ok. Era un cec cu numele unei firme care este sau care era atunci pe piaţă aici în Londra. După ce casiera de la ghişeul băncii mi-a spus că totul este în regulă… l-a oprit şi mi-a explicat că o să dureze şi până la 72 de ore până ce banii vor intra în cont, deoarece tranzacţia se realiza din dolari în lire…”, povesteşte Silviu.

————————————–

„A doua zi, la ora 9 dimineaţa, eram deja în faţa băncii. Am vorbit din nou cu reprezentanţii de acolo, le-am spus toată povestea, de unde am cec-ul, cum l-am primit şi i-am rugat să îl anuleze, să nu transfere banii la mine în cont.”

Silviu J.

————————————–

 

Jobul care s-a terminat la poliţie

Temerile nu i-au dat deloc linişte în acea zi, spune tânărul.

„Am plecat acasă… şi am simţit că am toate şansele să intru într-o mare problemă. Am simţit că este ceva în neregulă… nu am putut dormi în acea seară… mi-au trecut tot felul de gânduri. A doua zi, la ora 9 dimineaţa, eram deja în faţa băncii. Am vorbit din nou cu reprezentanţii de acolo, le-am spus toată povestea, de unde am cec-ul, cum l-am primit şi i-am rugat să îl anuleze, să nu transfere banii la mine în cont. M-au sfătuit să merg şi la poliţie şi să le spun şi acestora întreaga poveste. Ceea ce am şi făcut. Oricum, am dat o declaraţie, le-am arătat mail-urile şi cam atât… de atunci nu mai ştiu nimic… nu am simţit că m-au băgat prea mult în seamă… Poate că au făcut verificări şi au văzut că totul era în regulă… nu ştiu. Dar de atunci, pentru că cecul acela fusese anulat, nu am mai primit niciun semn, niciun mail de la firma respectivă… se poate să fie vorba de spălare de bani, mai ales că nicio firmă serioasă nu îţi cere să trimiţi bani prin Western Union…”, este de părere românul de 33 de ani din Covasna.

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!