Joburi… pentru care nu este nevoie de engleză

Articol publicat in sectiunea Muncă, Poveşti româneşti pe data 1 decembrie 2014

waitress1

Fie că vorbim doar despre construcţii sau curăţenie, trebuie să recunoaştem cu toţii că şi în aceste domenii de muncă sunt necesare şi, mai mult decât atât, sunt cerute din ce în ce mai multe cunoştinţe de limba engleză. Iar cea mai mare problemă a românilor care ajung pe meleaguri britanice pare a fi… limba. Limba engleză. Mulţi o pocesc şi mai mulţi se străduiesc să o studieze, puţini sunt cei care o vorbesc perfect şi aproape toţi recunosc că li s-a întâmplat cel puţin o dată să aibă nevoie de… dicţionar.

Românii confirmă faptul că, deşi au pregătire, experienţă şi stăpânesc domenii mult mai bine plătite, aleg un job de jos doar pentru că engleza le pune piedici. Ei bine, iată că în Londra sunt români care pot număra pe degete cuvintele pe care le ştiu în limba engleză, dar cu toate acestea şi-au găsit de muncă. Şi nu! Nu în construcţii! Şi nici în curăţenie! Ci la ROMÂNI!

 

Când engleza nu prea contează

Există locuri de muncă în Anglia, pe domenii diferite, în care cunoaşterea limbii engleze nu reprezintă „un must”. Şi avem dovezi concrete. M.M. este un tânăr român de 30 de ani din judeţul Argeş care recunoaşte, ruşinat ce-i drept, că nu prea i-au plăcut orele de engleză de la şcoală. Asta nu l-a împiedicat, însă, să-şi încerce norocul în Londra şi să-şi caute un loc de muncă la companiile româneşti din capitala Marii Britanii.

În România, tânărul ne povesteşte că a lucrat patru ani de zile ca agent de vânzări în Bucureşti, pe la diferite companii de distribuţie. „Primul meu job ca distribuitor a fost pentru compania Johnson`s. Eram responsabil pentru sectorul 1 din Bucureşti şi mă ocupam de toate magazinele care aveau spre vânzare aceste produse. M-a ajutat foarte mult, pentru că aşa am reuşit să cunosc Bucureştiul ca şofer. Ulterior, pentru că am dobândit experienţă, mi-am lăsat un CV la o firmă care avea contracte cu foarte multe optici medicale şi care vindea rame de ochelari. Am fost la trei interviuri şi până la urmă, m-au acceptat. Aceştia erau unici importatori şi distribuitori în România şi vindeau rame originale din Italia. Am avut salariu 2.500 de lei, salariu fix în condiţiile în care veneam de la un salariu fix de 400 de lei, la firma anterioară. La acest salariu de 2.500 de lei se adăuga 3% comision din vânzări. Prima lună am luat 4.500 de lei, apoi am crescut la 5.500 de lei. Depindea foarte mult de vânzările din acea lună. Doar că nimic nu merge până la infinit. Iar în ultimele luni, niciun angajat nu mai era încântat. De aceea am hotărât să plec”, ne povesteşte tânărul de 30 de ani.

 

Distribuitor pentru români

Iar plecarea sa a fost peste graniţă, la un bun prieten care se afla în Londra de mulţi ani de zile, spune M.M.

„Ajuns în Londra nu am ştiut încotro să mă îndrept. Nu ştiam engleză şi nu voiam nici în ruptul capului să muncesc pe şantier, în construcţii, pentru că nu mă pricepeam. Aş fi putut să învăţ, dar atât timp cât toţi cei care mă cunoşteau îmi repetau că am două mâini stângi şi că dacă nu s-ar fi inventat volanul, eu nu aş avut de muncă, am decis că dacă asta ştiu, asta trebuie să fac. Deci, nu ştiam engleză, dar îmi plăcea foarte mult să conduc. Aşa că am început să îmi caut de muncă… la români. Auzisem că sunt cinci mari depozite şi că astfel aş avea şanse să lucrez ca agent de vânzări sau ca distribuitor. Zis şi făcut. Imediat după ce am primit permisul de UK m-am dus pe la firmele şi depozitele româneşti şi mi-am lăsat câte un CV. Dacă se întâmpla să fie şi managerii prezenţi, vorbeam direct cu ei şi le povesteam despre experienţa mea. Şi astfel am primit primul meu loc de muncă: distribuitor de produse alimentare pentru o companie românească. Practic, trebuia să duc marfă în fiecare zi magazinelor şi restaurantelor româneşti din Londra, dar şi să găsesc noi magazine cu care să încheiem contracte noi. Exact ce mă interesa pe mine în acel moment. Să nu fiu nevoit să vorbesc engleză şi să fac ceea ce ştiam”, ne spune tânărul.

————————————–

„Avantajele de a lucra pentru şi printre români în Marea Britanie sunt doar câteva şi acum, după şapte luni de muncă, pot spune că nu sunt neapărat avantaje. Vorbeşti în limba română, deci nu ai nevoie de engleză, pentru cei care nu stăpânesc limba. Gândeşti la fel ca în România, eşti mereu înconjurat de români şi eşti tratat după sistemul românesc, pentru cei care nu au curajul să-l descopere pe cel britanic. Astea la un moment dat pot fi avantaje. Dar nu îţi primeşti salariul la timp, munceşti peste program fără să fii recompensat şi uneori eşti chemat la muncă şi în zilele libere. Deci, avantaje şi dezavantaje… depinde fiecare cum le priveşte.”

M.M., 30 de ani

————————————–

 

Job într-un restaurant românesc

Şi C.B., o româncă în vârstă de 21 de ani din Suceava, ne povesteşte că în jobul său poate număra pe degetele de la o mână dăţile în care a avut nevoie de limba engleză. Tânăra a lucrat un an şi jumătate pentru un restaurant românesc din nordul Londrei, ca ajutor de barman, dar şi ca ospătar. A fost un loc de muncă mai mult decât perfect, ne povesteşte românca, mai ales că la acea vreme nu ştia decât două cuvinte în limba engleză.

„Sunt în Londra de trei ani de zile, am plecat din România imediat după ce am terminat liceul. Nu ştiam absolut deloc limba engleză. Poate doar două cuvinte. Îmi amintesc că în momentul în care am ajuns în aeroport nu ştiam nici măcar ce înseamnă «exit». Sora mea lucra atunci ca ajutor în bucătărie într-un restaurant românesc şi ea a fost cea care a vorbit cu patronii restaurantului pentru mine. Nu aş fi reuşit să lucrez în altă parte pentru că nu ştiam limba engleză. Iar acest loc de muncă, printre români, a însemnat enorm pentru mine. Şefii erau români, colegii erau români, clienţii erau români, destul de rar veneau străini, dar şi cei care ne treceau pragul se aflau în compania altor români. Timp de un an şi jumătate nu am simţit nicio clipă presiunea limbii engleze. Şi parcă, lucrând doar cu români, nici nu am fost tentată să o învăţ. Ceea ce nu a fost o decizie bună… pentru că mai târziu, vrând-nevrând, oricine se loveşte de această barieră. La acea vreme, jobul acela a fost cel mai bun din tot ceea ce puteam găsi”, spune C.B.

————————————–

„Românii care nu se descurcă cu limba engleză pot începe să lucreze în companiile şi în firmele româneşti din Londra şi din Marea Britanie, dar asta pentru început. Este un sfat pe care îl pot urma, dar nu la infinit, pentru că la un moment dat vor vrea să evolueze şi atunci vor avea nevoie de limba engleză. Am prietene care lucrează la hotel în curăţenie, de ani de zile, printre românce, şi nu au reuşit să înveţe un cuvânt în limba engleză. Nici aşa… un job nu îl poţi avea pentru totdeauna, chiar dacă este unul în care te simţi confortabil.”

C.B., 21 de ani

————————————–

 

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

107 pareri la “Joburi… pentru care nu este nevoie de engleză”

  1. ion Spune:
  2. deac danut Spune:

    vreau cat de repede un loc de munca nr de tel 0787751868

  3. Felicia Spune:

    Bună as vrea sa știu dacă mai aveți nevoie de oameni eu sunt în Londra Dacă e valabil anunțul va rog sa mă sunați la nr de telefon 07405677251.Vă Mulțumesc

  4. Moales Mihaela Spune:

    Ma intereseaza un loc de munca unde nu e necesara limba.Multumesc

  5. Rodica Spune:

    Cunosc engleza la nivel incepator,dar fac cursuri,caut si eu un job,scrieti-mi daca aveti ceva disponibil

  6. Rodica Spune:

    Sunt in cautarea unui job,va rog mult,contactati-ma daca aveti ceva oferte.

  7. Mariana baciu Spune:

    Buna seara suntem cuplu si cautam un loc de munca unde nu se cere engleza (excus hotel)multumesc

Spune-ti si tu parerea!