Justificările condamnaților pentru corupție

Articol publicat in sectiunea Social pe data 24 aprilie 2015

Majoritatea condamnaților pentru corupție din România spun că au fost motivați de posibilitatea de a oferi o viață mai bună familiilor, și nu de câștigul financiar, și neagă că ar fi făcut ceva greșit, potrivit unui studiu dat publicității de Ministerul Justiției.

Potrivit studiului intitulat „Opinia persoanelor condamnate privind cauzele și consecințele corupției”, cei mai importanți factori explicativi pentru acest fenomen sunt normele personale privitoare la corupție și beneficiile așteptate în urma angajării în acte de corupție, scrie Mediafax.

Cele mai importante beneficii care i-au motivat pe cei condamnați pentru corupție au fost satisfacția și gratificarea personale, precum și posibilitatea de a oferi o viață mai bună familiilor, și nu câștigul financiar.

Analizele arată că factorii care par să stea la baza corupției pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general.

 

Nemulțumirea salarială

Deși ceilalți factori propuși care au avut legătură cu corupția nu au explicat comportamentul corupt la fel de bine precum normele personale și așteptările de beneficii, aceștia pot avea, totuși, un efect indirect. De exemplu, deși nemulțumirea salarială nu a influențat direct intenția de corupție, aceasta a avut legătură cu normele personale, ceea ce înseamnă că este posibil ca nemulțumirea salarială să influențeze norme personale privind corupția, care, la rândul lor, influențează comiterea de fapte de corupție (i.e., persoanele care sunt nemulțumite de salariile lor se simt mai puțin vinovate când comit acte de corupție).

S-a constatat, de asemenea, că persoanele care vedeau mai multe oportunități de a comite fapte de corupție simțeau o obligație morală mai mică de a se abține de la fapte de corupție.

Nivelul scăzut al încrederii în sistem care este întâlnit în țările post-comuniste poate servi, de asemenea, ca justificare pentru „a fura de la stat”, a mai relevat studiul.

Majoritatea respondenților nu neagă faptele sau acțiunile pentru care au fost condamnați, însă neagă că ar fi făcut ceva greșit. Conform propriilor norme, acțiunile lor nu constituie corupție. Ei neagă că ar fi căutat beneficii când au comis actele de corupție, iar în măsura în care admit că ar fi căutat unele beneficii, acestea ar fi fost pentru familiile lor sau pentru celelalte persoane relevante.

Studiul a fost făcut pe un eșantion al populației de infractori condamnați pentru infracțiuni de corupție care executau o sentință la momentul studiului. Chestionarul aferent studiului a fost completat de 315 infractori condamnați.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!