La școală pentru… bani

Articol publicat in sectiunea Bani, taxe şi beneficii, Diaspora, Educaţie şi învăţământ pe data 21 aprilie 2016

uk_cursuri adulti

Câțiva români ne-au povestit sincer motivul pentru care s-au înscris sau urmează să se înscrie în următoarele zile (până la sfârșitul lunii aprilie) la colegiu sau la universitate. Pentru bani! Niciunul din cei intervievați nu este interesat de cursurile sau de diploma pe care o va primi la sfârșitul celor doi, respectiv trei ani de studiu. Mai mult, ne spun ei cu aceeași sinceritate, fac calculul banilor pe care i-ar aduna în tot acest timp.

Metoda nu este una nouă în rândul românilor care studiază în Regatul Unit, însă, după cum ne explică aceștia, sesiunea actuală de înscriere pare a fi ultima, fără piedici. Din septembrie, spun tot ei, condițiile vor fi mult mai aspre.

Trecuți de 30 de ani, cu joburi full time, românii par dornici să se întoarcă pe băncile școlii. Scopul nu este unul educațional, ci mai mult… financiar. Dar care sunt motivele pentru care oamenii se înscriu la colegiu?

 

„Fără job, dar… cu bani”

 Florina, 31 de ani, București: „Deși sunt de câțiva ani de zile în Anglia, abia acum am realizat cum unii dintre românii pe care îi cunosc reușeau să trăiască bine-mersi, să își plătească facturile și chiria… fără să aibă un job. Oamenii, în schimb, mergeau la școală. Erau studenți. Știam de programele de finanțare ale Guvernului, i-am compătimit pe cei cărora le-au oprit finanțarea în urmă cu doi ani de zile și aveam o vagă idee de faptul că, după ce termini școala și te angajezi, trebuie să dai banii, treptat, înapoi. Școală, finanțare, dat bani înapoi… nu prea mi-au făcut cu ochiul. Așa că am stat deoparte. Până de curând, când două prietene apropiate, cu joburi full-time, mi-au trântit în față că s-au înscris la școală. Nu că ar avea în plan să studieze ceva nou sau să își aprofundeze studiile în domeniile în care aveau deja și studii și experiență, ci… să mai câștige niște bani. Mi-au spus să mă alătur. Și mi-au dat și motive concrete: Doi ani de colegiu trec repede. Odată ce începi cursurile, primești în jur de 10-11.000 de lire pe an, finanțare. Banii se virează în contul tău în trei tranșe pe an. La școală mergi câteva ore pe zi și nu ai cursuri în fiecare zi. E nevoie de 80% prezență și dacă te mai împotmolești la vreun eseu, nu-i problemă… sunt români care cu asta se ocupă. Adică, sunt gata să le scrie pentru tine, conta-cost, bineînțeles. Așa la prima descriere… pare ideal. A, să nu uit! Tot ele, prietenele în cauză, mi-au spus că dacă nu mă înscriu acum, în toamnă nu mai am nicio șansă. Sunt zvonuri că s-ar înăspri condițiile de înscriere la colegii și universități. Mai mult, fetele sunt chiar în stare să renunțe la joburile full-time pe care le dețin în prezent, într-o companie de vânzări, și să ceară program part-time, tocmai pentru a putea merge la școală. Ce să mai… aproape că m-au convins!”

 

trimiteri-sus-4

ŞCOALĂ „VIRTUALĂ”, DIPLOMĂ REALĂ…

Ofertă de nerefuzat la o universitate britanică

UN COPIL, UN GHIOZDAN, O SCOALA

Seminarii gratuite la Centrul Comunitar Român din Londra

trimiteri-jos-4

 

Unii primesc mai mult, alții mai puțin

Silviu, 37 de ani, Slobozia: „Am văzut un anunț pe internet referitor la înscrierea la colegiu/universitate. Știu că dacă mergi pe cont propriu e puțin mai complicat, pentru că trebuie să te ocupi singur de dosarul pe care îl depui la școală. E nevoie de diplome traduse și legalizate, de o scrisoare de intenție, de documente care să dovedească rezidența și statutul tău din ultimii trei ani. Deci, e mai greu singur. Așa că am sunat la numărul de telefon din anunțul care circulă pe toate grupurile de prieteni din UK. O doamnă foarte drăguță, româncă, mi-a dat toate informațiile de care aveam nevoie. Am înțeles că în primă fază am nevoie de diploma de bac, tradusă și legalizată, și apoi de alte documente. Taxa este de 50 de lire, iar agenția aceasta se ocupă de întregul dosar. Programul de finanțare este în funcție de situația fiecăruia în parte. De exemplu, ca rezident (pentru cei care au cel puțin trei ani petrecuți în UK) sunt eligibili pentru finanțare între 11.000 și 15.000 de lire pe an, pentru întreținere. Sau ca migrant worker, adică cei care lucrează în UK și nu au trei ani petrecuți aici, dar pot dovedi măcar trei luni de zile lucrate, cu dovezi, pot fi eligibili pentru finanțare între 5.000 și 7.000 de lire pe an. Domeniile sunt: Business Management, Computing și Health and Social Care (2 ani, colegiu), sau Business Management, Accounting, Bachelor of Arts și Bachelor of Science (3 ani, Universitate). Acum aștept diploma din România de bac, pentru că este nevoie de aceasta în original și… m-am înscris. Să fiu sincer, eu vreau să mă duc la școală și pentru bani, dar și să îmi pun la punct engleza. Dacă mai primesc și o diplomă la sfârșit, atunci… m-am scos!”

 

„Ca un fel de job part-time, doar că nu mergi la serviciu”

Marta, 33 de ani, Călărași: „De ce nu? Este o modalitate ușoară de a câștiga ceva bani. Eu deja m-am înscris, aștept să am interviul face to face cu cei de la colegiu. Am înțeles că banii se dau în trei tranșe pe an. Adică în jur de 3.000 de lire la patru luni. E bine, este un fel de job part-time, doar că nu mergi la serviciu. Ci la școală. Am auzit de alții că e distractiv… cunoști oameni noi, îți perfecționezi engleza, mai socializezi, mai iei și bani, iar la sfârșit și o diplomă. Sună ok! Nu îmi fac griji că va veni vremea să îi dau înapoi. Numai în momentul în care te angajezi și câștigi peste 17.500 de lire pe an ți se reține, în fiecare lună, o parte din salariu. În fiecare an, pe 6 aprilie, se schimbă această sumă. Prefer să mă bucur de acești doi ani… și apoi voi vedea eu…”

 

Și diplomă și bani!

Lili, 35 de ani, Satu-Mare: „Eu mă duc la școală din două motive: să iau și bani, și să fac și un curs. Să am o diplomă recunoscută aici în UK. Însă, dacă nu s-ar da acești bani, atunci nu m-aș duce. Nu am de ce să mint și să fiu ipocrită… dar cred că peste 80% dintre cei care se înscriu gândesc la fel. Pentru mulți, banii sunt principalul motiv. Am întâlnit în urmă cu câțiva ani un cuplu de români, aveau în jur de 40 de ani. Oamenii stăteau acasă și nu ratau niciun curs, aveau prezență de 100%, dar preferau să meargă la școală decât să lucreze prin curățenie sau construcții. Atunci nu i-am înțeles, chiar i-am judecat. Acum le calc pe urme…”

—————————————

„Să nu îi judecăm pe români…”

 

„Acum să nu îi judecăm pe români… că merg la școală doar pentru bani. Că nu ei au inventat programul acesta. Și polonezii, chinezii, spaniolii, portughezii, italienii, englezii și celelalte nații tot de-asta se înscriu. Să fim serioși! Dacă nu ar exista această finanțare… școlile ar fi goale…”

Nelu, 40 de ani

—————————————

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!