Le Monde: „Mesagerul anticorupției, ales preşedinte în România”

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 21 noiembrie 2014

Londra_alegeri presedinte 2014_sectie vot Brent12_1

Ziua de 16 noiembrie a fost ziua în care Europa a fost cu ochii pe noi. Și nu s-a uitat urât, ci cu admirație. Prezența masivă a românilor la vot a fost o lecție românească de europenism, solidaritate și civilizație, o lecție despre înțelegerea democrației și respectul pentru ea. O lecție tipărită și în paginile presei străine.

„Mobilizarea tinerilor a făcut diferența, prezența la vot – de peste 60% – fiind un record pentru această țară, în care lehamitea alegătorilor față de corupție și sărăcie n-a contenit să crească în ultimii ani”, scrie Le Monde sub titlul: Mesagerul anticorupţiei, ales preşedinte în România.

„Mobilizarea record a românilor îngrijorați pentru soarta democrației în această fostă țară comunistă a permis candidatului de pe locul al doilea să creeze senzație”, scrie și Agenția France Presse. „Liderul PNL este complet atipic pentru scena politică din această fostă țară comunistă: provine din minoritatea sașilor din Transilvania, ceea ce i-a atras porecla Neamțul și este de religie protestantă, într-o țară în care aproape 90% din populație se declară creștin-ortodoxă.”

„Unul dintre momentele-cheie ale companiei sale a fost intonarea imnului național «Deșteaptă-te, române!», când a trădat o oarecare emoție, fapt rarisim în cazul lui. Și asta pentru că Iohannis se distinge și prin caracterul său: este mai degrabă taciturn, nu agreează polemicile, își păstrează mereu sângele-rece, vorbește lent și nu pare în largul său în fața camerelor”, mai scrie sursa citată.

Liberalul de origine germană a beneficiat de o prezenţă „enormă”, de 61% la vot, un record pentru o ţară unde resemnarea alegătorilor în faţa corupţiei politice şi în faţa sărăciei a crescut în ultimii ani. Scrutinul a fost crucial într-o țară estică unde temerile că succesorul partidului comunist (PSD) amenința să preia din nou controlul asupra justiției independente, scrie cotidianul Le Point. Publicația franceză scrie că „mobilizarea exemplară a românilor, cauzată de îngrijorările privind regresul democrației în această țară fost-comunistă, i-au permis challenger-ului Klaus Iohannis să facă senzație. Societatea românească a reacționat față de atacurile la justiție ale premierului Victor Ponta, care a găsit potrivită o reacție de acest fel în fața valului de acuzații de corupție care afectează partidul său. Le Point amintește chiar și de „marțea neagră” și de criticile Occidentului la adresa lui Ponta.

La rândul său, publicația L’Express scrie că „numai o mobilizare a diasporei și a tinerilor putea să împiedice victoria lui Ponta, iar românii exact asta au livrat. Cozile de la Paris, Londra și Torino s-au întins pe kilometri întregi. Diaspora românească numără circa trei milioane de oameni. Dintre aceștia, numai 160.000 au reușit să voteze în primul tur, iar ieșirea masivă la urne a fost o reacție la ceea ce s-a perceput drept un blocaj intenționat al votului care înclina tradițional către dreapta”.

 

Presa germană, despre victoria „surpriză”         

Cu titlul „Iohannis câștigă alegerile în România”, Der Spiegel scrie că „România va avea un șef de stat de etnie germană. Victoria lui Klaus Iohannis este o surpriză în condițiile în care premierul Victor Ponta avea toți așii în mânecă pentru turul al doilea – de la rezultate economice la sprijinul dat de Biserică. Dar votul masiv al tinerilor și un vot de trei ori mai mare în diaspora au decis soarta alegerilor”, mai comentează der Spiegel.

FAZ vede în victoria lui Iohannis o „surpriză totală”. „E pentru prima dată când un membru al unei minorități ajunge președinte în România. Diaspora românească a făcut, din nou, diferența, la fel ca în 2009 – o tristă amintire pentru stânga românească ce nu a reușit niciodată să câștige simpatia celor plecați în străinătate.         „Iohannis devine președinte în România” scrie Die Welt, „iar acest rezultat este ce se putea mai bine pentru țară în condițiile date. O victorie a lui Ponta i-ar fi dat premierului puterea totală în România. Social-democratul ar fi putut să aducă lesne întreaga justiție pe linie de partid în condițiile în care președintele are atribuții de numire la parchete și instanțe. Alegătorii români au decis să păstreze așadar un echilibru, în ciuda războiului continuu al lui Ponta cu actualul președinte Băsescu. Mai mult însă, românii au votat pentru ca țara lor să fie schimbată din temelii. Sloganul lui Ponta a fost «Mândru că sunt român», dar mulți români nu erau deloc așa mândri în mijlocul unui iureș de corupție politică și sărăcie generalizată. Iohannis a jucat cartea corectitudinii germane, iar sprijinul de la cancelarul Merkel și alți politicieni conservatori pare să fi prins bine la public. «Toți vor fi surprinși, voi câștiga» sunt cuvintele cu care și-a început campania Klaus Iohannis”, mai scrie Die Welt, care notează că victoria lui Iohannis reprezintă „o surpriză”, dar și „o victorie istorică”.

Agenția austriacă APA abordează problema votului din diaspora unde oamenii s-au așezat la coadă în unele orașe europene încă din timpul nopții. „Opoziția a acuzat guvernul că a încercat să împiedice votul din străinătate. Cei aproximativ trei milioane de români din diaspora au votat mereu împotriva Partidului Social-Democrat, pe care îl consideră un urmaș al Partidului Comunist, corupt și rezistent la reformă”, scrie APA.

În fine, New York Times scrie că „prim-ministrul României a fost învins în alegerile prezidențiale. Românii au sărbătorit victoria lui Klaus Iohannis, care a mers în mijlocul susținătorilor săi, zâmbind larg și strângând mâini, în același loc unde demonstranții au fost uciși în timpul revoluției din 1989.”

 

Financial Times, despre răbufnirea românilor

„Foarte puțini s-ar fi gândit că Klaus Iohannis, un primar provincial și fost profesor, ar fi capabil să provoace una dintre cele mai mari răsturnări politice din istoria postdecembristă a României. Însă Iohannis, «omul încet la vorbă», a făcut exact acest lucru și a întors cu susul în jos previziunile caselor de sondare, iar favoritul Victor Ponta a suferit o înfrângere uimitoare la alegerile de duminică”, se arată într-o analiză a Financial Times despre prezidențialele-surpriză din țara noastră.

„Alegerea primarului de dreapta dintr-un mic oraș din Transilvania, Sibiu, a fost o răbufnire a ani întregi de furie a românilor, din cauza traiului scăzut de viață și a corupției persistente din a doua cea mai săracă țară a Uniunii Europene, la mai bine de șapte ani după aderarea la UE. O prezență la vot record – cea mai mare din ultimii 18 ani – a ajutat, de asemenea, la scufundarea campaniei domnului Ponta. La primul tur de scrutin, foarte mulți români din diaspora au fost nevoiți să aștepte ore întregi în fața ambasadelor pentru a-și putea exprima opțiunea, iar Ponta a fost acuzat că ar fi încercat să îi priveze pe emigranți să își exercite dreptul constituțional la vot. Acest lucru a dus la demisia ministrului de externe și, în final, a contribuit la victoria neașteptată a lui Klaus Iohannis. Emigranții României au votat în număr covârșitor pentru etnicul german, creștin protestant, în vârstă de 55 de ani”, au relatat jurnaliștii străini.

 

Victor Ponta, luat și el pe nepregătite

Financial Times consideră că Victor Ponta a fost, de asemenea, nepregătit pentru un val de furie față de programele de austeritate convenite de Guvern cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și „o relație politică otrăvită” dintre acesta și actualul președinte Traian Băsescu. Au existat multe confruntări între cei doi, din 2012, de când Ponta a devenit prim-ministru. De atunci, premierul a încercat de mai multe ori să se pună în calea lui Traian Băsescu – el a vrut chiar să îl împiedice pe președinte să meargă la Consiliul European, prin ținerea la sol a aeronavei prezidențiale, notează ziariștii Financial Times.

„Pentru susținătorii lui Klaus Iohannis, reușita acestuia reprezintă un moment de transformare pentru fosta țară comunistă, o oportunitate de a reduce birocrația, a extermina corupția și a crea un mediu pro-business”, se precizează în analiza publicației financiare care adaugă că totuși, capacitatea lui Klaus Iohannis este limitată, însă el se poate folosi de puterile sale constituționale pentru a exercita presiuni asupra Guvernului.

„În sistemul semi-prezidențial din România, puterile formale ale președintelui sunt ghidarea politicilor externe și nominalizarea prim-ministrului și a altor lideri. Ca situația să fie și mai complicată, actualul Guvern este încă condus de Victor Ponta. (…) Susținătorii lui Iohannis recunosc că acesta nu va avea control direct asupra politicilor economice, dar insistă asupra faptului că puterea sa de a nominaliza lideri îl va constrânge pe Victor Ponta”, se mai arată în articolul Financial Times.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!