Legea dării în plată a intrat în vigoare

Articol publicat in sectiunea Economie pe data 20 mai 2016

case banci9_1Legea dării în plată, care a fost promulgată în aprilie de președintele României, Klaus Iohannis, în varianta finală, a intrat în vigoare, după un an de dezbateri aprinse în Parlament, în care legea a fost atacată dur de bancherii comerciali, dar și de Banca Națională a României.

Legea dării în plată, care prevede că debitorul aflat în dificultate financiară poate stinge datoriile unui credit garantat cu ipotecă după ce returnează garanția băncii, a fost votată de plenul Camerei Deputaților în data de 13 aprilie aproape cu unanimitate de voturi.

Efectele legii vigoare sunt greu de cuantificat, dar cei mai mulți bancheri vorbesc despre reducerea creditării odată cu creșterea avansului pentru creditele ipotecare și imobiliare, o măsură de protecție luată de bănci în fața creșterii riscurilor, relatează News.ro.

Cinci bănci – Banca Românească, Raiffeisen Bank, Garanti Bank, Bancpost și Intesa Sanpaolo Bank – au mărit avansul înainte ca legea dării în plată să fie votată, iar BRD și Alpha Bank au aplicat măsuri după votul din Camera Deputaților, din 13 aprilie, reamintește News.ro.

Banca de stat CEC Bank a anunțat recent că mărește la 30% avansul la creditele imobiliare și majorează marja de dobândă la împrumuturi cu 1 punct procentual în cazul creditelor în lei și cu 2 puncte procentuale la cele în valută. De asemenea, ING Bank a mărit avansul la creditele imobiliare în lei de la 15% la 25%.

O altă bancă importantă, UniCredit Bank, a majorat la 16 mai avansul pentru creditele imobiliare și ipotecare la 25%, de la 15% pentru finanțările în lei, respectiv 20% pentru cele în euro, fiind a unsprezecea bancă din sistem care a anunțat înăsprirea condițiilor de creditare.

Actul normativ fusese aprobat și de Senat, pe 29 februarie, aflându-se în faza reexaminării, după ce președintele Klaus Iohannis a trimis legea înapoi în Parlament pe 18 decembrie 2015.

Proiectul de lege, inițiat de deputatul liberal Daniel Zamfir, la scrierea căruia a colaborat și avocatul Gheorghe Piperea, fiind susținut de circa 150 de deputați și senatori, a fost depus în urmă cu un an în Parlament și votat în Camera Deputaților, ca for decizional, pe 25 noiembrie.

 

Prima Casă, scoasă din lege

În forma finală a legii, deputații au scos programul Prima Casă, astfel că legea dării în plată nu se va aplica celor care au luat un credit imobiliar prin programul guvernamental, cu garanție de la stat.

Acesta a fost un punct din lege intens discutat și controversat, BNR, Ministerul Finanțelor și Guvernul, prin premierul Dacian Cioloș, solicitând ca legea să nu includă Prima Casă, întrucât statul român ar fi riscat să intre în default, iar costurile de finanțare pe piețele externe ar fi crescut substanțial, pe fondul încrederii scăzute a investitorilor.

Legea se aplică pentru cei care au luat creditul pentru achiziția unei locuințe sau a unui teren pe care să se construiască locuința, inclusiv pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.

Totodată, au fost incluse în prevederile actului normativ și persoanele care se află în prezent în procedură de executare silită de către bănci.

Deputații au majorat plafonul privind suma împrumutată de la bancă pentru cumpărarea sau construcția locuinței la 250.000 de euro, de la nivelul de 150.000 de euro aprobat în Senat, plafonul fiind introdus la solicitarea BNR.

Banca Națională solicitase un plafon și în privința gradului de îndatorare, astfel ca legea să se fi aplicat în cazul persoanelor care au rate la bănci de peste 65% din veniturile lunare, însă cerința a fost respinsă de parlamentari, fiind considerată discriminatorie.

Deputații au mai adoptat un amendament care prevede ca legea să nu se aplice persoanelor care au fost condamnate prin hotărâre definitivă pentru infracțiuni privind creditul pentru care solicită darea în plată.

În urma votării legii de către parlamentari, bancherii i-au cerut președintelui Klaus Iohannis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR).

Băncile au reclamat în repetate rânduri, atât individual, cât și prin cele două organizații în care sunt reunite, alături de BNR, că legea dării în plată conține mai multe elemente de neconstituționalitate, principalul referindu-se la caracterul retroactiv, întrucât legea se aplică și contractelor în derulare.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!