Locuim înghesuit și asta ne face rău

Articol publicat in sectiunea Social pe data 15 ianuarie 2016

Aproape jumătate dintre familiile din România locuiesc într-un spațiu cu una sau două camere, iar 40% dintre acestea au trei membri, 32% au 4 membri, iar 20% au 5 membri, potrivit unui studiu realizat de IRSOP pentru BCR Banca pentru Locuințe (BCR BpL).

Potrivit analizei, în mediul urban, ponderea familiilor care trăiesc în maxim două camere ajunge la 57%, din totalul de 7,47 milioane de gospodării din România.

Studiul relevă că trăiesc în maximum două camere 40% din familiile cu 3 persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane și 20% din familiile cu 6 persoane, potrivit Mediafax.

Din totalul gospodăriilor, o treime nu au grup sanitar, chiar și la orașe (8,5%), iar tot atâtea nu sunt prevăzute cu baie/duș.

Doar 15% dintre locuințe sunt construite după anul 2000, iar în perioada 2000-2002 s-au construit 197.541 de locuințe, cererea actuală fiind de un milion de locuințe noi numai în mediul urban.

 

Spațiile supraaglomerate și performanța intelectuală

„Studiile au constatat că oamenii înghesuiți în spații supraaglomerate au performanțe intelectuale mai scăzute, devin mai retrași din punct de vedere social și mai puțin toleranți în relațiile interumane. Cercetările făcute de IRSOP pe această temă arată că oamenii care provin din familii numeroase înghesuite în spații strâmte raportează o creștere a iritabilității, a frustrației, a senzației de constrângere și a sentimentului că nu au control asupra vieții proprii”, a declarat într-un comunicat directorul IRSOP, Petre Datculescu.

El arată că efectul cel mai grav al supraaglomerării locative îl reprezintă instalarea resemnării. Astfel, oamenii se descurajează și se obișnuiesc cu ideea că nu vor putea depăși inconfortul în care trăiesc.

„Acest efect psihologic se numește neajutorare învățată („learned helplessness”) și apare atunci când oamenii realizează că nu există scăpare, pentru că forțele proprii sunt insuficiente, iar ajutorul extern este absent. Familiile înghesuite nu au nevoie de compasiune, ci de ajutor, care se traduce prin acces la finanțare, prin politici și strategii guvernamentale de îmbunătățire a locuirii și mai ales prin conștientizarea publică a riscurilor traiului înghesuit”, mai spune Datculescu.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!