M-am angajat la… o clinică de urologie!

Articol publicat in sectiunea Muncă, Poveşti româneşti pe data 19 iunie 2016

uk_receptionera

Ce legătură are o specializare în limbi străine cu administrația sau cu domeniul medical? Răspunsul vi-l poate oferi Irina, o româncă de 25 de ani care, deși este translator de profesie, lucrează de câteva luni de zile într-o clinică de urologie privată, unde se ocupă de dosarele pacienților ce urmează să ajungă în fața medicilor. E greu? Nu este complicat, dar necesită foarte multă atenție și concentrare, ne spune tânăra, având în vedere că orice consultație costă.

Deși recunoaște că este un job în care rutina poate interveni oricând, tânăra este de părere că atât timp cât există un strop de pasiune, e suficient ca totul să meargă ca pe roate.

 

Pregătire într-un domeniu, job în altul

Chiar dacă specializarea sa este cu totul alta, o tânără din Galați nu s-a bazat doar pe acest fapt și a aplicat la diverse joburi pe internet. Unele dintre acestea în domenii destul de diferite de profesia sa. Ultimul loc unde a trimis un CV a fost o clinică de urologie privată. Iar șansa a fost de partea sa, pentru că managerii clinicii au acceptat-o de curând în echipa lor.

„Clinica se află în Harley Street, iar jobul este în administrație. Eu sunt, practic, un fel de secretară. Cum l-am găsit? Pe internet, pe un site de joburi, cred că TotalJobs. Am aplicat, pur și simplu, prin CV. L-am atașat aplicației și asta a fost tot… un CV în care am avut toată experiența mea din România, plus cea de aici. Majoritatea locurilor mele de muncă au avut la bază domeniul administrativ și lucrul cu oamenii. Cred că acest aspect a contat”, ne spune tânăra de 25 de ani.

Interviul de angajare a fost unul nici greu, dar nici ușor, ne povestește Irina. Practic, am putea spune că a fost după metoda 3 în 1.

„M-au chemat la interviu și am fost intervievată de trei persoane: de manager, de managerul echipei în care sunt și de o a treia persoană cu o funcție mai mică. Nu pot să spun că a fost greu, pentru că eu am avut experiența interviurilor anterioare, care au fost destule. Practic, am avut de prezentat toată experiența mea de muncă. De asemenea, am și explicat tot ceea ce făceam la fiecare job. Apoi m-au întrebat dacă știu ceva despre poziția pentru care am aplicat, dar și despre companie. Și le-am spus că tot ceea ce cunosc este ceea ce am citit despre clinică pe internet, iar despre job ceea ce afișaseră ei pe site-ul cu locuri de muncă”, ne spune românca.

 

O zi de muncă… „nu știu când trece”

Timpul petrecut la clinica privată trece destul de repede, ne mărturisește tânăra, pentru că este mult de muncă. Plus că fiecare dosar pe care îl are în grijă trebuie să fie… complet pentru pacienții care urmează să se prezinte la o nouă consultație.

„O zi de muncă… este foarte încărcată. Nici nu știu când trece timpul, pentru că sunt mereu ocupată, mereu fac, fac, mereu sunt prinsă în câte un lucru de care trebuie să mă ocup sau pe care să îl rezolv. În fiecare zi, fiecare doctor are un set de pacienți. Iar fiecărui pacient îi este alocat un timp anume: 15 minute. Sunt cam 60 de dosare de care trebuie să mă ocup în fiecare zi. Practic, eu trebuie să pregătesc toate dosarele cu o zi înainte. Toate documentele și analizele trebuie să fie în dosarul fiecărui pacient care are programare. Există o cameră unde sunt ținute toate aceste fișiere, eu trebuie să caut dosarele clienților care vor veni a doua zi și să le aduc în clinică”, ni se destăinuie Irina.

—————————————

„Nu este ca în sistemul NHS, unde mai poți veni încă o dată la medic pentru că nu ai un rezultat sau pentru că nu găsești o analiză. Acolo nu trebuie să se întârzie cu nimic, sunt mulți pacienți și fiecare are un timp alocat. Orice întârziere atrage după sine alte întârzieri. Nu se spun rezultate la telefon… totul se plătește. Din câte cunosc eu, prima consultație, cea inițială, costă 300 de lire și durează 30 de minute, dar nu se discută despre nicio analiză de sânge sau de urină. Următoarele consultații durează 15 minute, dar nu știu care este prețul acestora.”

Irina, 25 de ani, din Galați

—————————————

 

Privat vs. de stat

Sistemul clinicii private este total diferit de sistemul de stat, ne spune românca:

„Fiind o clinică privată, totul este complet diferit de un spital sau de sistemul NHS. Fiecare doctor, după ce își vede pacientul, dă un raport al respectivei întâlniri și înregistrează atât pe o casetă, cât și în scris, pe niște foi special pregătite chiar de mine, concluziile sau diagnosticul întâlnirii cu pacientul. Ce tratament trebuie să ia sau ce schimbări sunt, dacă sunt. Înainte ca pacientul să se afle în fața medicului, eu trebuie să am toate rezultatele pe care doctorul le-a cerut la întâlnirea precedentă. De exemplu, dacă un pacient a venit ultima oară la consultație în luna ianuarie, iar medicul i-a cerut să facă un test de sânge sau de urină, eu trebuie să adaug în dosar acel test. Și trebuie să sun la laboratorul unde pacientul a făcut respectivul test. Eu trebuie să adun toate analizele pe care pacienții le-au făcut și să le adun în dosarul fiecăruia în parte, ca în momentul în care aceștia vor avea din nou programare, doctorul să știe care este situația acestora”, spune Irina despre munca sa zilnică la clinica de urologie privată.

Singurul dezavantaj, dacă îl putem numi așa, este faptul că zilele seamănă de obicei între ele, însă cu puțin entuziasm… rutina poate fi îndepărtată.

„Nu pot să spun că o zi este diferită de altă. E cam rutină, fac mereu același lucru. Cei mai mulți pacienți sunt bărbați, pentru că ei sunt cei care întâmpină probleme. Este un job foarte bun de moment. Îmi place ceea ce fac și chiar mă simt bine și asta contează”, precizează românca.

—————————————

Respectul atrage respect

 

„Este un loc de muncă unde mă simt bine, pentru că și oamenii de acolo sunt de treabă. Ne înțelegem bine și ne tratăm cu respect. Ți se oferă respect și tu trebuie să oferi respect, acesta este principiul. Plus că trebuie să faci ceea ce ai de făcut, să nu dezamăgești… ei nu sunt foarte exigenți, dar fiind o clinică privată în care pacienții plătesc fiecare consultație, și rezultatele sunt foarte importante și chiar vitale. Imaginați-vă că un pacient trebuie să revină pentru o altă consultație și să plătească din nou pentru o programare, dacă eu greșesc cu ceva.”

Irina, 25 de ani, din Galați

—————————————

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!