Mai rar

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 3 noiembrie 2014

Între disputele recente din interiorul UE se află una extrem de interesantă pentru imigranții români. Cancelarul german Angela Merkel nu va susţine planul premierului britanic de restrângere a

normelor europene privind libera circulaţie în interiorul UE şi de limitare a prezenţei  forţei de muncă slab calificată în Regatul Unit. Știrea sună cam neutru, metalic, ca și cum ar fi vorba de salubrizarea vămii Nădlac. Aproape că nu înțelegi nimic din ea. Dar, la a doua lectură, lucrurile parcă stau altfel. În primul rând, fiindcă e vorba de o diferență radicală de opinii între Angela Merkel și David Cameron. Mai rar asemenea show. Zic show fiindcă nu e o dezbatere, o discuție la nivel înalt, ci o ieșire în scenă, extrem de rar întâlnită în cariera cancelarului german. Într-un interviu acordat publicaţiei britanice Sunday Times, Merkel anulează tot ce se insinuase până acum despre o posibilă colaborare a Germaniei cu UK în domeniul imigrației. Nici gând ca Germania să sprijine vreo reformă radicală în modul de funcţionare a Uniunii Europene, așa cum este ea propusă de actualul guvern de la Londra. Berlinul nu vede logica în propunerea lui Cameron de restrângere a normelor privind libera circulație. Conflictul este deschis, iar celelalte capitale europene se pot pronunța asupra subiectului în cauză. Deocamdată, punctul de vedere german este clar exprimat: NU. Acest Nu exprimă mai mult decât s-ar crede. Nu punem din nou în discuție normele pe care s-a construit UE, nu punem bariere în calea celor care fac parte din Uniune, nu facem diferențieri între europeni, mai europeni și europeni mai puțin europeni. Printre rânduri, a se citi: din momentul în care statele europene (geografic) au aderat la UE și (politic, economic) au fost primite în UE, jocul s-a terminat. Suntem o singură echipă, reprezentăm civilizația catedralelor și pe cea a prezentului frământat, a drepturilor cetățenești și a libertății de opinie, suntem o democrație comună. Nu diferențele ne definesc, ci asemănările. Acest neașteptat și simplu Nu al Germaniei cuprinde și referirea la forța de muncă slab calificată. Adică la acea Europă care pune becuri la lămpi, lămpi în prize, prize în pereți, pereți la case, case în cartiere și orașe în țări. Acea Europă care transpiră cărând ceva, undeva. Nu suntem o Europă de elite și nu scriem cu toții cărți de filozofie. Mai și ducem scânduri cu umărul, mai și conducem tirul, mai și descărcăm mărfuri, mai și înjurăm în limbile naționale. Ce-i drept, Londra de azi se dumirește mai încet. Și are dreptate mai rar. 

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!