Moscheea de la Bucureşti, un mare semn de întrebare

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 3 iulie 2015

Una dintre cele mai mari moschei din Europa se construieşte la Bucureşti. Un proiect în care guvernul Turciei investeşte milioane de euro, dar care ridică şi semne de întrebare în România. Muftiul Cultului Musulman susţine că, odată ridicat acest centru islamic, va exista un control asupra ideilor promovate de imami.

Terenul pe care se va construi moscheea are o suprafaţă de peste 11 mii de metri pătraţi, este situat într-o zonă exclusivistă a Capitalei şi a fost pus la dispoziţie de către statul român, prin hotarâre de guvern, scrie presa de la Bucureşti. Terenul va fi folosit gratuit 49 de ani iar moscheea va avea o capacitate de 2000 de persoane. În centrul musulman vor funcţiona o bibliotecă, săli de curs şi spaţii de cazare.

Fondurile vor fi asigurate de statul turc, care va acoperi costurile estimate a ajunge la 3 milioane euro. „Sprijinul financiar al Turciei este nepreţuit şi facem un apel către ambasadele islamice să susţină activităţile derulate de Muftiatul Cultului Musulman. România este un spaţiu al păcii, iar musulmanii din România sunt buni cetăţeni români şi europeni“, asigură muftiul Iusuf Murat.

„Va fi un lăcaş de cult oficial al instituţiei noastre. Ne dorim ca celelalte lăcaşe care sunt prin cartiere şi nu sunt autorizate să dispară odată pentru totdeauna. Vrem să aducem imami foarte bine pregătiţi care nu promovează un islam radical. Noi nu ştim ce se petrece la celelalte lăcaşe”, a declarat Muftiul Cultului Musulman din România, Murat Iusuf.

„Biblioteca va conţine cărţi ştiinţifice şi religioase, fără interpretări, scrise în mai multe limbi. Nu vor fi cărţi ideologice, cum s-a întâmplat, în care se vorbeşte foarte urât despre civilizaţia occidentală şi despre parteneri cum ar fi NATO. Nu este posibil aşa ceva! Muftiatul nu acceptă ca în limba ţării noastre să fie traduse asemenea cărţi. Pentru că niciuna dintre aceste entităţi criticate de propagandişti nu este împotriva Islamului. Cărţile din centrul nostru vor fi pentru cercetare, pentru studiu, pentru elevi şi studenţi, indiferent de naţie, care vor să cunoască adevărata valoare a Islamului. Vom elimina astfel tentaţia tinerilor de a merge la moschei neautorizate înfiinţate de tot felul de fundaţii, unde fac propagandă ideologii musulmani şcoliţi în instituţii fundamentaliste din alte state. Tinerii musulmani vor avea posibilitatea să îşi însuşească în mod corect învăţăturile Coranului. Islamul nu înseamnă prozelitism, Islamul este religia păcii“, explică muftiul Murat.

 

„E inadmisibil”

Unul dintre cei mai cunoscuţi istorici, academicianul Neagu Djuvara, priveşte proiectul cu scepticism: „Eu consider că este absolut inadmisibil ca o ţară care sute de ani a luptat împotriva instalării unor elemente religioase musulmane să fie cea care să devină un centru de răspândire a islamului. E absolut de neconceput”.

„Dacă această moschee se înscrie într-un plan geopolitic aş avea semne de întrebare. Banii sunt daţi de un stat care este declarat laic, Turcia. Aceşti bani trebuie să fie purtătorii unui mesaj. Întrebarea este legitimă: ce mesaj poate să transmită un asemenea proiect”? se întreabă şi teologul Radu Preda.

Date oficiale arată că în Bucureşti trăiesc aproape 10.000 de musulmani. Aproape jumătate sunt cetăţeni străini, veniţi cu afaceri, la studii, prin căsătorii sau cu alte interese. Cea mai mare comunitate musulmană se află însă în Dobrogea şi numără peste 70.000 de persoane.

 

De ce Bucureşti?

Alegerea oraşului pentru fondarea acestui centru nu este întâmplătoare. Bucureştiul şi-a dublat aproape numărul de musulmani, în ultimii ani aici ajungând să trăiască aproape 10.000 persoane de această religie. Circa jumătate dintre ei sunt cetăţeni străini, veniţi cu afaceri, la studii, prin căsătorii sau cu alte interese. În Dobrogea, unde trăieşte majoritatea comunităţii musulmane (estimată per total la 70.000 persoane), nu există pericolul unor tulburări etnice, venite din interiorul ţării sau din afara ei. La Bucureşti, însă, s-au manifestat deja acţiuni ale unor elemente despre care Serviciile Secrete au cunoştinţă.

În Capitală nu există decât 4 mici moschei, cum este cea din Piaţa Eroii Revoluţiei. Pentru ajutorarea nevoiaşilor (o altă categorie socială vulnerabilă la derapajele religioase), în centrul musulman va funcţiona şi o cantină socială în care vor fi primite persoane aflate în dificultate, indiferent de religia pe care o au. Capacitatea aşezământului social va fi de 100 persoane, putând fi extinsă.

Un astfel de centru musulman există şi în alte capitale europene, cum ar fi Londra. Muftiatul atrage însă atenţia asupra particularităţii viitorului edificiu de la Bucureşti. „Moscheea în sine va fi cea mai mare dintr-o capitală a Europei, exceptând Istanbulul. Iar terenul pe care a fost construit centrul din Londra a fost cumpărat de comunitatea musulmană, pe când terenul din Bucureşti este dat comunităţii de către Guvern, ceea ce este un gest de o puternică semnificaţie“, arată muftiul Iusuf Murat.

 

Istoria se repetă

Cea mai mare moschee din România se află la Constanţa, în zona peninsulară a oraşului, şi are o istorie extraordinară. Piatra de temelie a fost pusă la 24 iunie 1910, la dorinţa Regelui Carol I, în semn de preţuire pentru „loiala comunitate musulmană“. Lăcaşul de cult nu are doar valoare spirituală, ci şi tehnică: este prima construcţie din beton armat din România. La inaugurarea de la 31 mai 1913, la care au fost prezenţi Regelui Carol I şi Regina Elisabeta, s-a petrecut un moment emblematic: moscheea a fost botezată „Carol I“, arătând recunoştinţa musulmanilor pentru domnitorul care le-a făcut un asemenea dar. Numele-simbol a fost păstrat până în zilele noastre.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!