MRU: „Serviciile, mai mature decât politica”

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 24 octombrie 2014

Politica nu e atât de matură în România pe cât de mature sunt serviciile, afirmă senatorul Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informații Externe, care susține că, în scandalul Ponta – ofițer acoperit, nu există o problemă a SIE, care nu a comis niciun abuz.

Într-un interviu pentru Ziare.com, M.R. Ungureanu susține că președintele nu avea dreptul să primească informația solicitată de la SIE, iar hotărârea de guvern care desecretiza unele activități ale serviciului a fost elaborată încă din 2011, în mandatul său.

În viziunea fostului director SIE, cea mai mare problemă a acestui scandal este că nu a fost prezentată nicio probă a comiterii unei ilegalități, iar cel mai periculos efect ar fi „beneficiarul legal, excesiv de liber și cam iresponsabil politic, să nu primească informație suficientă pentru a-l orienta în decizia strategică”.

Întrebat cum vede recentul scandal în care este implicat acest serviciu, Mihai Răzvan Ungureanu (MRU) a explicat că „nu există o problemă a SIE, există o problemă a discursului politic al factorilor de decizie din România, care a depășit cu mult orice limită asumată a consecințelor posibile”, adăugând că serviciile nu se implică în politică „sau cel puțin așa era până când am plecat eu, în 2012”. Mai mult, legat de cererea pe care se presupune că președintele ar fi trimis-o către SIE, în noiembrie 2013, MRU a declarat:

„Legea e clară și spune că nimeni nu are voie să afle sursele, metodele de lucru, tehnica internă a obținerii unei informații. În domeniul securității naționale, există norme imperative care stipulează limitativ condițiile în care asemenea informații ar putea fi comunicate. Nu există o prevedere explicită în legislație care să autorizeze președintele să aibă acces la numele personalului care desfășoară activitate informativă. Mai mult, dacă citim legea securității naționale, observăm că președintele nici nu apare ca beneficiar al informației, beneficiarul fiind CSAT ca organism. Deci, toți și în mod egal.

Concluzia este că, dacă dorim ca o anumită funcție sau un anumit organ al statului să aibă acces la astfel de informații, atunci trebuie modificată legislația, pentru că pe ce avem acum acest lucru nu este posibil.”

Acesta a adăugat că „nu există un abuz al SIE” și trebuie înțeles faptul că a fi angajat al unui serviciu „înseamnă a te supune unei legi a secretului absolut”.

 

Cât e secret și cât nu?

Întrebat dacă hotărârea de guvern, de la care a pornit președintele Băsescu, prin care a fost secretizat statutul foștilor ofițeri acoperiți și care ar fi desecretizat activități ale SIE a fost o eroare, fostul șef SIE a explicat:

„Pe seama legii, toate instituțiile de stat deținătoare de secrete sunt obligate să-și actualizeze lista documentelor supuse clasificărilor, de la servicii, la ANSVSA sau INMH. Cam toate instituțiile au preferat ca anexele care cuprindeau categoriile de documente sau de informații supuse clasificării să nu fie publice.

SIE a trecut, însă, printr-o situație ciudată. Au existat inițiative, nu neapărat de investigație jurnalistică, în care au fost expuse sedii, nume din personal. Când SIE a intervenit pe cale legală împotriva celui care făcea așa ceva, instanța a cerut argumentul pentru care informațiile publicate ar fi secrete. Anexa secretă nu era, însă, opozabilă în justiție. Și eu aș fi făcut publică lista tuturor tipurilor de documente pe care instituția le clasifică, astfel încât oricine să cunoască faptul că există o limită pentru publicitatea acestor chestiuni.”

Poate vreo instanță să oblige SIE să dea un răspuns clar în privința lui Victor Ponta? Nu, răspunde MRU, în același interviu pentru Ziare.com. „Sunt legi care funcționează foarte clar. De fapt, toată această enormă petardă demonstrează două lucruri: cumplita ignoranță a clasei politice și a publicului sensibil față de întemeierea legală și rolul serviciilor, dar și profundul cinism al oamenilor politici vizavi de instituții cu caracter delicat și rol important în sistemul național de apărare. Stârnești scandalul, îi faci pe toți să se ocupe de subiect și ocupi mediatic scena. Dar dacă Victor Ponta a fost ofițer acoperit cu încălcarea Constituției, pentru că aceasta e problema principală, societatea nu ar trebui să afle și semnalul de alarmă al președintelui nu ar fi legitim?”

 

Care sunt efectele pe termen lung ale acestui scandal?

„Vorbim de relația dintre servicii și beneficiarii de informații. Serviciile sunt puse în gardă că beneficiarii pot folosi subiecte sensibile pentru propriul piedestal politic. Cea amenințată să dispară este încrederea. Încrederea pe care serviciul o are într-un beneficiar legal scade dramatic într-un astfel de scandal. Riscul este ca beneficiarul legal excesiv de liber și cam iresponsabil politic să nu primească informație suficientă pentru a-l orienta în decizia strategică”, a declarat MRU care a adăugat că „serviciile pot porni de la următorul raționament: ce garanție am că beneficiarul legal al informației mele n-o va folosi în scop politic sau al creșterii profilului propriu?”

Potrivit fostului șef SIE, nu există garanție legală, „obligația serviciului e să dea informația”, dar „obligația de a fi folosită în interes național este doar prezumată”.

 

Există sau nu o listă a ofițerilor acoperiți la SIE?

„La SIE, toate cadrele sunt acoperite cu excepția directorului și a celor doi adjuncți”, a declarat Mihai Răzvan Ungureanu. În rest, toate cadrele sunt acoperite, că doar n-o să scrie pe spatele lor „spion”. „Oamenii aceștia riscă tot, inclusiv viața. Nu există nimic negociabil în privința ordinului primit. Nu discutăm despre concedii de odihnă, despre absențe, confort personal. Dacă e nevoie, vorbim de dublă identitate în exterior și chiar de asumarea riscului vital”, a conchis acesta.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!