Musulmanii din România: „Dacă ne supărați, Dobrogea o să fie un butoi cu pulbere”

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 6 februarie 2015

musulmani

Interzicerea orelor de religie islamică și înjumătățirea orelor de limbă turcă în anul şcolar 2014-2015 au iritat comunitatea musulmană din România. Potrivit ziuaconstanta.ro, membrii acestei comunităţi au început să ameninţe populaţia majoritară cu acţiuni violente.

„Eu atâta spun pentru cei care au ceva cu tătarii: dacă ne supăraţi, Dobrogea o să fie un butoi cu pulbere, aşa că liniştiţi-vă”, este unul din multele mesaje de ameninţare postate la un articol pe această temă apărut în ziarul Ziua de Constanţa.

„Trebuie să fie predată religia musulmană în şcoli, aşa a fost de sute de ani şi aşa va fi de acum înainte. Care este problema că se aude glasul imamului care cheamă lumea la rugăciune? Aşa cum suportăm clopotele, aşa va trebui să tolerăm şi chemarea musulmană la rugăciune. În Dobrogea, până acum 200 de ani, turcii şi tătarii erau majoritari”, comentează alt musulman anonim, se mai arată în articol.

Între timp, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că ora de religie nu mai este în prezent obligatorie şi nu va mai fi nici în noua curriculă, iar elevii vor putea alege dacă vor participa sau nu la cursuri începând cu anul şcolar 2015/2016. „Decizia Curţii Constituţionale este executorie, ea spune că orele de religie sunt obligatorii pentru minister şi pentru şcoală şi sunt opţionale pentru elevi”, a declarat ministrul educaţiei.

Au existat şi voci mai calme. „Tătarii nu au treabă cu Turcia. Dobrogea este patria noastră, bunicii mei au murit în al Doilea Război Mondial pentru România. Eu sunt tătar şi îi doresc copilului meu o educaţie sănătoasă, nu mai suntem în comunism”, conchide un alt cititor. „O întrebare de bun simţ: nu trebuie să fie relaţii de reciprocitate? În şcolile din Turcia se învaţă, cumva, religia ortodoxă şi limba română?”, se întreabă la rândul lui un român.

Ziua de Constanţa mai aminteşte despre o întâlnire între consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, muftiul cultului musulman din România, preşedintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, preşedintele Uniunii Democrate Turce din România şi inspectorul şcolar general Răducu Popescu, unde se va discuta despre decizia Inspectoratului Şcolar ca din anul şcolar 2014-2015 orele de religie islamică să nu se mai predea în şcolile constănţene, iar orele de limba turcă să fie înjumătăţite.

Comunitatea musulmană din România numără aproximativ 70.000 de persoane, în majoritate de şcoală sunnită, 98% dintre ei trăind şi practicându-şi paşnic religia, de peste 500 de ani, în Dobrogea.

 

WSJ: Cum se apără România de pericolul terorist

Într-un articol publicat recent de Wall Street Journal se arată că guvernele din centrul și sud-estul Europei acționează pentru a limita riscurile reprezentate de militanții islamiști, după atacurile din Franța care au declanșat o amplă dezbatere cu privire la imigrație și securitate.

„Pe flancul estic al UE se află unele țări aflate pe liniile de migrație dinspre Orientul Mijlociu. Acestea sunt îngrijorate de faptul că slabele controale de la graniță ar putea permite cetățenilor lor să se alăture jihadiștilor din străinătate, pentru ca mai apoi să se întoarcă acasă, cu antrenament militar și scopuri extremiste”, scrie Wall Street Journal.

Potrivit sursei citate, unii politicieni și grupuri de activiști pentru drepturile omului se tem că lupta împotriva terorismului poate să pună limite libertăților civile. Guvernul bulgar, spre exemplu, a decis săptămâna trecută să extindă zidul de la granița cu Turcia cu 82 de kilometri și a permis armatei să ajute la construcție, continuă sursa citată. Premierul Boiko Borisov a afirmat că bucata de zid deja existentă, împreună cu măsurile de securitate sporite, au împiedicat aproape 35.000 de persoane să intre ilegal în Bulgaria începând cu sfârșitul lui 2013. „Există pericolul unui flux de refugiați”, a explicat ministrul bulgar al apărării, Nikolaj Nenchev, admițând totuși că nu există „dovezi” cu privire la bulgarii ce ar lupta alături de gruparea extremistă Statul Islamic în Irak și Siria

În Cehia, guvernul de centru-stânga se teme să acorde azil refugiaților din Orientul Mijlociu, pentru că printre aceștia s-ar putea afla potențiali teroriști. Ministrul de interne Milan Chovanec a propus chiar supunerea chestiunii găzduirii refugiaților unui referendum, însă a renunțat la idee în urma unor presiuni diplomatice. Miercuri, după săptămâni întregi de refuz, guvernul ceh a convenit asupra propunerilor ONU și altor state UE de a accepta 15 familii de refugiați sirieni, majoritatea cu copii ce necesită ajutor medical. Premierul Bohuslav Sobotka a declarat că dacă cei 70 de refugiați doresc să rămână pe termen lung în Cehia, atunci trebuie să se integreze deplin în societate și copiii trebuie să fie înscriși la școlile locale.

Și România se concentrează pe chestiunile de securitate, arată sursa citată, care amintește vizita recentă la București a subsecretarului american de stat pentru Eurasia, Victoria Nuland. Cu o zi înainte de vizita acesteia, liderii principalelor partide politice românești au convenit asupra unui pact privind creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 2% din PIB până în 2017.

„Unele voci din România se tem că atacurile teroriste din Franța vor fi utilizate de Guvern drept o ocazie pentru a iniția legi care acordă serviciilor secrete mai mult acces la datele personale, cu scopul de a combate terorismul, încălcând libertățile individuale. Aceste temeri din țările europene sunt similare cu cele din SUA, cu privire la implementarea Patriot Act după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2011”, mai arată sursa citată.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!