Necunoscutele şi incertitudinea de după referendum

Articol publicat in sectiunea Diaspora, UK la zi pe data 5 martie 2016

uk vs eu

Referendumul care va avea loc în UK pe 23 iunie are darul de a tulbura apele oricare ar fi rezultatul. Cel mai mare şoc pentru UE ar fi ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, însă situaţia va fi complicată şi în cazul rămânerii în UE.

 

După Brexit, potopul

Dacă UK se rupe de UE, atunci întreaga stabilitate a blocului comunitar ar putea fi pusă sub semnul întrebării. Cehia a anunţat deja că ar putea şi ea să părăsească structurile europene şi se estimează că n-ar fi singura ţară care ar copia drumul ales de Marea Britanie.

Dar, înainte de toate, Norvegia, ţară aflată în afara blocului comunitar, este atât de inspirată de mişcările englezilor încât ar vrea şi ea să se distanţeze puţin de Bruxelles. Una dintre condiţiile de apartenenţă ale Norvegiei la Zona Economică Europeană a fost ajutoarele sociale date imigranţilor, fie că sunt beneficii pentru familii sau ajutoare pentru şomaj. Norvegia cheltuieşte acum 22 de milioane de euro în această direcţie şi ar putea cere ca acest lucru să se schimbe, după modelul UK (chiar dacă această sumă înseamnă numai aproximativ 35 de case medii norvegiene).

—————————————

Apoi, reprezentanţii Scoţiei, care n-ar dori ca UK să iasă din UE, ameninţă că vor solicita organizarea unui nou referendum pentru obţinerea independenţei Scoţiei de Marea Britanie dacă Brexitul se confirmă.

—————————————

 

10 ani de incertitudine în UK după un eventual Brexit

Ieşirea Regatului Unit din comunitatea europeană ar putea duce la zece sau mai mulţi ani de incertitudine în timp ce este renegociată o relaţie nouă, politică şi economică, cu statele din blocul european, avertizează executivul de la Londra, într-un material din The Guardian. În plus, nu le mai pot fi garantate drepturile de acces la pensii şi asistenţă medicală a două milioane de expaţi britanici care muncesc în ţările membre.

Potrivit Bloomberg, dacă la referendum se va vota ieşirea Marii Britanii din UE, ar urma un foarte complex proces de ieşire din blocul comunitar, cu durată probabilă de doi ani şi cu costuri pe măsură.

—————————————

Marea Britanie va fi nevoită să-şi rescrie legislaţia pentru a înlocui regulamentele şi directivele europene aflate acum în vigoare, creând multă incertitudine.

—————————————

 

trimiteri-sus-4

Sperietoarea Brexit. Ar trebui să ne temem?

Alocația britanică pentru copiii din România, sursă pentru campania Brexit

Iohannis și Cioloș, mesaje pentru românii din diaspora (video)

Ieșirea UK din UE, pierdere de 466 de miliarde de lire sterline

trimiteri-jos-4

 

Ce-ar avea românii de pierdut după Brexit. Totul?

Nu se ştie deocamdată ce ar putea să se întâmple cu românii aflaţi în Marea Britanie care nu au obţinut încă rezidenţă permanentă, deşi aşteptările sunt că muncitorii care provin din Europa Centrală şi de Est vor reveni în ţările lor de origine sau se vor orienta către alte destinaţii. Remiterile românilor din UK către România, care reprezintă aproximativ 0,3% din PIB-ul României, ar fi şi ele afectate.

—————————————

Iar, dacă Brexitul creează dificultăţi economiei britanice, cum prezic unii, acest lucru ar putea lovi în exporturile României, în special în cel de „maşini şi echipamente de transport”, care reprezintă 46% din exporturile totale către Marea Britanie, în condiţiile în care UK este a cincea cea mai importantă destinaţie pentru exporturile României.

—————————————

 

Rămânerea UK în UE: Varianta bună, dar neclară

Într-un material scris de europarlamentarul Daciana Sârbu, publicat pe dcnews.ro, despre implicaţiile Brexit asupra cetăţenilor românilor, aflăm că lucrurile sunt cel puţin confuze în cazul rămânerii Marii Britanii în UE.

Deocamdată, potrivit europarlamentarului român, ştim următoarele: că „decizia în sine are caracter juridic obligatoriu, însă nu are bază legală! Şefii de Stat şi de Guvern nu pot crea un document cu efecte juridice obligatorii (legally binding)”, că „este o situaţie complet nouă care duce la inovaţii juridice la limita acceptabilului”.

Mai ştim că propunerile Comisiei Europene, care vor veni după referendum, însă fără un calendar precis deocamdată, ar viza următoarele: beneficiile sociale, competitivitatea, „crearea unui mecanism de «enforcement of threat removal» – adică dacă un stat consideră că un individ reprezintă un pericol pentru securitatea statului, el poate fi expulzat fără să fie judecat sau condamnat. Expulzarea s-ar putea baza doar pe «trecutul» suspect al persoanei, aplicabil în toate statele membre! Un punct care va genera fără îndoială lungi discuţii în toate forurile”, „suveranitatea – eliminarea sintagmei «crearea unei uniuni tot mai profunde» («to have a closer Union») şi din tratate”.

Se ştie, iarăşi, că „Parlamentul European va avea, implicit, rol de legislator – dar nu este clar în cazul cărora dintre aceste decizii. Ceea ce presupune că ar putea exista posibilitatea să ne putem pronunţa şi să ne opunem cel puţin în cazul unora dintre aceste decizii, pentru a proteja drepturile cetăţenilor români”, mai scrie Daciana Sârbu.

Europarlamentarul român trece în revistă şi elementele care ar trebui clarificate în perioada următoare:

  • „Mecanismul indexării alocaţiilor se va aplica în toate statele membre UE? În acest moment răspunsul pare a fi DA, modificarea legislaţiei cu privire la indexarea alocaţiilor pentru copiii care locuiesc în afara statului de rezidenţă al unuia dintre părinţi va fi aplicată de toate statele Uniunii Europene. Danemarca, unde subiectul a fost o temă de dezbatere publică, a salutat această legislaţie (premierul Lars Lokke Rasmussen a declarat că rezultatul Consiliului este o victorie pe care o aştepta de mai mulţi ani).”
  • „Este indexarea alocaţiilor doar un prim pas către ajustări similare ale altor prestaţii sociale acordate muncitorilor din alte state membre? Interesant este faptul că acordul conţine şi o clauză aşa-numită «self-destruct», menită să garanteze ca, în cazul în care la referendumul din iunie britanicii vor vota pentru BREXIT, aceste măsuri să fie abrogate imediat pentru a nu crea precedente. Clauza este introdusă la iniţiativa Belgiei.”
  • „Cum va fi afectat proiectul european dacă în perioada următoare (cu sau fără BREXIT!), şi alte state membre vor solicita mecanisme similare, de exemplu «indexarea>> alocaţiilor pe care le primesc copiii muncitorilor străini? Deja presa germană calculează economiile pe care statul german le-ar face în situaţia în care ar aplica o clauză de acest tip!”
  • „Modificările referitoare la alocaţii pot deschide calea unor schimbări care să vizeze şi beneficiile sociale contributive, adică pensiile?Presa britanică deja speculează că, prin caracterul său de precedent, decizia poate deschide o cutie a Pandorei care să aibă impact şi asupra pensiilor. Ceea ce ar putea însemna, de exemplu, că o asistentă care munceşte acum în Marea Britanie s-ar putea trezi ca, la pensie, suma datorată de statul britanic pentru perioada muncită în acest stat să fie «ajustată» conform unui astfel de mecanism. Sunt doar speculaţii deocamdată, dar nu ştim direcţia în care va merge această discuţie. Documentul finalizat la Consiliu arată cum «Comisia nu intenţionează să propună ca viitorul sistem de indexare opţională a prestaţiilor pentru copii să fie extins la alte tipuri de prestaţii exportabile» – dar ce poate împiedica un stat membru să solicite o astfel de extindere?”

—————————————

Daciana Sârbu prezintă şi poziţia preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, care „a vorbit deja despre dreptul Parlamentului European de a modifica sau chiar respinge acordul rezultat în urma negocierilor din Consiliu, arătând că nu există nici o garanţie că negocierile obligă în vreun fel Legislativul.”

—————————————

Autor articol: Cristian Enache

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!