NOI DE CE N-AM VOTAT?

Articol publicat in sectiunea Politică internă, Poveşti româneşti, Reportajul săptămânii pe data 10 noiembrie 2014

Diaspora romaneasca_Noi de ce n-am votat2

 

PARIS. „Pentru ce stați la coadă?

Este vreun concert?”

 

Paris. Duminică, 2 noiembrie. Ora 11. Terasele pariziene sunt deja pline ca în fiecare zi când se apropie ora prânzului. Undeva în arondismentul 7, pe strada Saint Dominique, puhoi de lume. Se stă la coadă la intrarea în Ambasada României la Paris. Un francez timid întreabă: „Este vreun concert? Pentru ce spectacol stați la coadă?” O tânără îi zâmbește și îi răspunde calm: „Avem alegeri prezidențiale în România. Stăm la coadă să ne alegem președintele.” „Dacă am avea și noi aceeași solidaritate”, comentează francezul, care se îndepărtează încântat și totuși nedumerit. Puțin mai încolo, pe strada Rue de L’Exposition, o altă coadă, întinsă și pe lungime și pe latul trotuarului. Consulatul României. Oamenii sunt destinși, calmi, frumos îmbrăcați ca pentru sărbătoare. Sunt tineri, bătrâni, femei, bărbați, copii. Reprezentanții Ambasadei împart declaraţiile pe proprie răspundere pentru a fi completate încă de afară, pentru a scurta timpul înăuntru.

Cu puțin timp înainte, Ion Ţiriac, aflat la Paris, a vrut să voteze, a încercat să treacă în faţă, dar i s-a spus să stea la coadă. Nervos, a plecat, a luat avionul personal și a votat la București.

Orele trec și oamenii încep să se agite. O decizie a BEC oprește angajații Ambasadei și Consulatului să mai împartă declarațiile care trebuie completate înăuntru. Spre ora 6 începe rumoarea, pentru că oamenii văd că, indiferent câți intră, coada rămâne la fel. Un bărbat în jur de 40 de ani iese din Consulat nedumerit. A reușit să voteze după 4 ore. „Sunt prea multe lucruri de completat. Nu se ia doar CNP-ul, ci toate coordonatele de pe actul de identitate. E o nebunie. Toată lumea lucrează fără oprire înăuntru, dar ia prea mult timp pentru fiecare om”, spune omul la ieșire adăugând: „Nu vor apuca toți să voteze.”

Lumea începe să freamăte. Cu o oră înainte de închiderea ușilor, reprezentanții Ambasadei anunță că au făcut cereri către BEC de prelungire a orei de închidere a urnelor. BEC nu răspunde. Lumea explodează, vociferează, cântă imnul național, strigă că vor să voteze. Cu câteva minute înaintea închiderii urnelor, pe Saint Dominique și Rue de l’Exposition, unde se află sediile Ambasadei României la Paris și cel al Consulatului Român, se aflau câteva sute de persoane care au stat la coadă ore în sir pentru a vota. Unii au intrat cu forța în ambasadă, în speranța că, dacă se vor afla în incinta acesteia, își vor putea exercita dreptul de vot. Este chemată jandarmeria franceză care a reușit să dubleze umilința românilor. Potrivit unui cititor HotNews.ro, martor la scenă, șeful formațiunii de jandarmi a spus: „Oricum România e o pubelă, nu faceți decât să aduceți probleme, asta știți să faceți!”

După două ore de negocieri între oamenii nemulțumiți și ambasadorul Bogdan Mazuru, alegătorii încep să părăsească clădirea sub ochii poliției franceze. Nu înainte de a semna o petiție prin care acuzau faptul că le-au fost încălcate drepturile.

Rămân, însă, în fața ambasadei, până spre miezul nopții, frustrați, nervoși, dezamăgiți. Umplu rețelele de socializare cu imagini ce amintesc de „revoluție” și promit că în 16 noiembrie vor veni mai hotărâți.

Luni seara, pe 3 noiembrie, la aproape 24 de ore de la închiderea urnelor, aproximativ 100 de români s-au strâns în apropiere de Ambasada României la Paris, pentru a protesta față de îngrădirea dreptului la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale. Între 18:00 și 20:00 (ora locală), românii s-au adunat, în ploaie, în apropiere de Ambasada României la Paris, în urma unei inițiative lansate pe Facebook. Aceștia au purtat steaguri și au scandat „Dreptate și onoare călcate în picioare!”, „Nu uitați de ea, Constituția!”, „Dreptul la vot!”.

Organizatorii protestului au obținut autorizație de la autoritățile franceze pentru două ore, dar nu au avut voie să protesteze în fața Ambasadei, ci în apropiere. „Votul meu este un drept constituțional. Nimeni nu are dreptul să-mi îngrădească dreptul la vot. Prin acest eveniment vă invităm să luați atitudine indiferent de afinitățile dumneavoastră politice și să fim uniți pentru a ne proteja dreptul nostru constituțional”, se arată în indemnul lansat pe Facebook.

————————————–

Pe teritoriul Franței au fost organizate nouă secții de vot: două în Paris și câte una în Strasbourg, Marsilia, Lyon, Brest, Bordeaux, Toulouse, Nancy. În cele două secții organizate la Paris, au ajuns să voteze 4.375 de români, 2.344 dintre aceștia votând pentru Klaus Iohannis, 911 pentru Monica Macovei, 295 pentru Victor Ponta. 

————————————–

 

 

GERMANIA. „Coadă ca la Ceaușescu”

 

Zeci de mii de români au stat la coadă la vot şi în Italia, Spania, Germania sau Austria, extrem de  interesaţi de alegerile prezidenţiale. Însă, şi în aceste patru ţări, foarte mulţi nu şi-au putut exprima dreptul de a vota.

În Germania au fost deschise cinci secţii de vot, la trei dintre ele oamenii aşteptând ore în şir pentru a vota. Peste 300 de români au protestat, duminică seară, la consulatul de la Munchen, nemulţumiţi că, din cauza aglomeraţiei şi a proastei organizări, nu au putut vota. O persoană care a votat a povestit că a fost nevoit să stea cinci ore la coadă. Aceeaşi situaţia a fost şi la Stuttgart, unde alegătorii i-au cerut consulului să-i lase pe toţi să intre în incinta clădirii până la ora 21.00 pentru a putea vota.

„În Munchen este coadă ca pe vremea lui Ceauşescu la pui sau la lapte”, scria unul dintre votanţi. Coadă a fost şi în Stuttgart.

O româncă din Munchen a transmis în ziua votului, în jurul orei 17:00, că stă la coadă de cinci ore şi tot nu a reuşit să voteze. „Atmosfera e încrâncenată împotriva lui Ponta. Deja toată lumea îşi face planuri cum să procedeze la turul doi să nu păţim la fel. Toţi sunt determinaţi să voteze şi acum, şi în turul doi. Nemulţumirea este foarte mare. Înjurături la greu. Oameni veniţi de la sute de kilometri distanţă”, a scris ea.

Şi la Viena s-a stat la cozi uriaşe, în timp ce mai mulţi români din vestul Austriei au reclamat faptul că au avut la dispoziţie o singură secţie de vot, cea de la Graz, insuficientă pentru a-şi exprima votul.

 

 

„Vreau să votez o Românie

în care să mă întorc”

 

În Italia, la secţiile de vot din Roma, Torino şi Bolognia s-au format cozi de la primele ore ale dimineţii. În capitala Italiei au fost organizate trei secţii de vot: două la Accademia di Romania şi una la Consulatul României în Italia.

Un consilier local din Verbania, Adrian Chifu, a anunţat victorios, pe Facebook, că a reuşit să voteze după şase ore de stat la coadă. „Victorie, după şase ore am reuşit să votez. Bulină neagră pentru cum a organizat MAE acest scrutin. Votul meu din urnă va penaliza incompetenţa”, a scris acesta, potrivit Mediafax.

Şi Ştefan Iulius Gavril a stat peste şase ore la Consulatul de la Torino, conchizând cu amar că votul în Donbass (n.r. – în Estul separatist al Ucrainei) a fost mai bine organizat decât în diaspora. Un alt român a stat trei ore, tot la Torino, dar nu a mai putut vota.

În Spania, cozi mari s-au înregistrat, printre altele, la Madrid, Valencia şi Coslada, unde există mari comunităţi de români. Întrebat de ce se încăpățânează să rămână să voteze, deși așteaptă de peste patru ore, un român din Spania a declarat: „Vreau să votez o Românie în care să mă întorc. Muncim aici, ne plătim taxele, dar rămânem tot niște străini. De ce să nu putem câștiga bani și la noi în țară?”, citează Digi24. Ministrul Titus Corlăţean a precizat că în Spania nu au fost probleme, cu excepţia secţiei din Valencia, unde 50 de persoane nu au mai votat.

 

 

Aglomeraţie și peste Prut

 

Aglomerație mare a fost şi la secţiile de votare din Republica Moldova, unde sute de români au stat la cozi uriaşe în faţa secţiilor deschise la Chişinău, mai ales la Ambasada României. Unii şi-au pierdut răbdarea şi au plecat la alte secţii, din afara capitalei. Aglomeraţie a fost şi la secţia din oraşul Bălţi, în nordul ţării. În Republica Moldova trăiesc aproape 400.000 de oameni care au şi cetăţenie română, pentru aceștia fiind amplasate 21 de secţii de votare.

„Moldovenii au venit în număr foarte mare la vot. La Ambasada Română se aflau aproximativ 700 de români. S-a format o coadă imensă, dar au spus că nu pleacă acasă până nu votează. Este o zi însorită şi caldă. Cei din Republica Moldova au fost la curent cu ce s-a întâmplat în campanie”, transmitea în ziua alegerilor corespondentul „Adevărul” din Republica Moldova, Doina Stimpovschi.

În mod surprinzător, candidatul PSD la prezidențiale, Victor Ponta, a obținut 38% din voturi în R. Moldova, în primul tur al alegerilor, deși PSD nu a cumulat niciodată mai mult de 10% peste Prut până la acest scrutin. Un blogger și comentator politic moldovean, Alex Cozer, a declarat, pentru Independent.md, că este șocant „rezultatul pe care l-a acumulat Ponta duminică”, în condițiile în care, „în 2009, Mircea Geoană a obținut în primul tur 4%” și la europarlamentarele din primăvară PSD a obținut 4%.

În opinia lui Cozer, explicația este că „la aceste alegeri nu au ieșit doar acei cetățeni români din Republica Moldova cu care suntem deja obișnuiți. De data aceasta s-au prezentat extrem de mulți deținători de cetățenie, aduși cu microbuze, organizat, de către susținătorii lui Ponta de la Chișinău.” Potrivit acestuia, cel care a organizat această mobilizare a fost Vladimir Plahotniuc, „cel ce a zburat foarte des până în septembrie 2014 la București, pentru a-și rezolva un dosar privind dubla identitate”. Cozer scrie că, „în luna septembrie, Plahotniuc a semnat la București un acord de colaborare în perioada electorală între PD și PSD. Din surse de încredere de la București, Plahotniuc i-a promis atunci lui Ponta că va obține la Chișinău cât a obținut Băsescu în scrutinele de până acum”. În urma înțelegerii, „în toate secțiile de vot din afara Capitalei, am avut de la 8-900 de votanți până la aproape 2.000. De unde? Din astfel de microbuze, care au circulat duminică prin toată țara.” Acești cetățeni ar fi fost „plătiți cu 300-500 de lei pentru a vota cu Ponta”, mai comentează acesta.

Vă reamintimcă în turul II al prezidențialelor din 2009, Traian Băsescu a obținut 94,82% din voturile exprimate în R. Moldova. Anul acesta, numărul secțiilor de vot din Republica Moldova a crescut față de alegerile precedente de la 13 la 21. Dacă Victor Ponta a obținut 38% din voturi, contracandidatul său, Klaus Iohannis, a obținut în jur de 28%, potrivit unor rezultate preliminare.

————————————–

Din totalul de peste 161.000 de alegători care s-au prezentat la vot în cele 294 de secţii din străinătate, cei mai mulţi au fost înregistraţi în Italia – 35.508. În Spania au votat 33.053 de români, în Republica Moldova – 21.980, Marea Britanie – 9.933, Germania – 8.140, Franţa – 7.720, Belgia – 6.442, SUA – 6.221 şi în Austria – 3.597, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC).

În Canada – 2.668, Irlanda – 2.265, Cipru – 1.784, Danemarca – 1.809, Elveţia – 1.697, Olanda – 1.673, Emiratele Arabe Unite – 1.118, Grecia – 1.449, Portugalia – 1.102, Luxemburg – 1.088, Ungaria – 1.084 şi Cehia – 1.060. În Norvegia au fost 902 votanţi, în Israel – 775, Suedia – 741, Australia – 598, Turcia – 496, Quatar – 477, Polonia – 390, Finlanda – 342, Afganistan – 335, China – 303, Slovacia – 248, Serbia – 233, Republica San Marino – 222, Bulgaria – 204, Rusia – 204, Iordania – 187, Kuweit – 149, Noua Zeelandă – 136, Singapore – 136, Ucraina – 126, Liban – 115, Japonia – 107 şi Irak – 100.

————————————–

 

 

Românii din diasporă,

dispuși să facă voluntariat

 

O româncă din SUA arată, într-o scrisoare deschisă adresată premierului, ministrului de externe și ambasadorilor, în numele său și al mai multor conaționali din diasporă, că românii din străinătate sunt dispuși să se implice, inclusiv prin voluntariat în secțiile de votare, pentru că vor să voteze.

Totodată, se cere creșterea numărului de buletine de vot pentru diasporă, care să coincidă cu estimările numărului de români aflați în străinătate (cel puțin două milioane, în loc de 600.000).

Afișarea pe site-ul fiecărei ambasade a formularului-tip de declarație personală care poate fi completat în avans și adus la secția de vot pentru alegerile din 16 noiembrie, pentru a grăbi procesul de votare.

„Suntem învățați să «plecăm capul» și să muncim. Nu vrem favoruri. Nu vrem «să ni se dea». Dar nu tolerăm «să ni se ia», pentru că nu ne are nimeni «la mână». Suntem motivați să avem o voce și am arătat că avem voința de a sta ore întregi la coadă și de a conduce sute de kilometri pentru a vota. «Plecatul în afară” ne-a călit. Ținem aproape valorile și credințele din familie de acasă; ele sunt ancora noastră. Ne știm drepturile și avem energia și voința să luptăm pentru ele. Iar în alegerile prezidențiale din 2 noiembrie, cu voie sau fără voie, ne-ați încălcat dreptul constituțional și uman de a vota. Îl vrem înapoi – este al nostru”, mai spune Irina Haivas, în scrisoarea deschisă.

 

 

Românii din Europa

cer 1.000 de secții în străinătate

 

Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE) a cerut Ministerului de Externe să înființeze 1.000 de secții de vot pentru românii din diasporă, după scandalurile înregistrate duminică. În plus, FADERE va decide dacă depune plângere penală pe numele lui Titus Corlățean. De asemenea, se cere BEC anularea ordinului prin care românii pot vota și cu pașaportul și cu cartea de identitate, reclamând fraude în Republica Moldova.

„Federația asociațiilor de români din Europa cere Ministerului Afacerilor Externe 1.000 de secții de vot pentru românii din diasporă. În urma nenumăratelor reclamații din Republica Moldova în care se sesizează încercări de a vota de două ori, cerem Biroului Electoral Central anularea ordinului prin care toți românii din diasporă pot vota și cu pașaportul și cu cartea de identitate. Acest ordin pune în pericol securitatea votului. Cu pașaportul și cartea de identitate ar trebui să poată vota doar românii din țările Uniunii Europene”, arată un comunicat al FADERE citat de Pagina Europeană.

 

————————————–

Votul, sub lupă

 

Ca şi în 2009, MAE a trimis în străinătate 600.000 de buletine de vot.Potrivit cifrelor oficiale, în jur de trei milioane de români trăiesc în afara ţării, dar se estimează că numărul lor este mai mare.

Potrivit MAE, pentru scrutinul din 2 noiembrie a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin. Marea Britanie este o altă ţară în care a crescut numărul secţiilor de vot, de la 8 la 11. În Australia sunt 5 secţii de vot, faţă de 3 în 2009. A scăzut, însă, numărul celor din Italia (unde trăiesc în jur de 900.000 de români, conform datelor oficiale), de la 55 la 51, şi din SUA, de la 28 la 22.

„În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009. (…) În Marea Britanie, tendinţa crescătoare a numărului de cetăţeni români ca urmare a liberalizării circulaţiei pe piaţa forţei de muncă în această ţară a determinat o creştere a numărului de secţii de votare”, anunţa MAE.

Cele mai multe secţii de vot sunt în Italia – 51, în Spania – 38, în SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11, Franţa – 9. În Germania şi Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afganistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.

Cel mai mare număr de secţii de votare de până acum a fost organizat la referendumul pentru demiterea preşedintelui, din iulie 2012 – 306, după ce MAE anunţase iniţial un număr de 150 de secţii de votare.

La prezidenţialele din 2004 au funcţionat 134 de secţii de votare în străinătate, iar în 2000 doar 88.

Cel mai mare număr de votanţi în străinătate s-a înregistrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, când au votat 147.754 de cetăţeni români, cei mai mulţi cu domiciliul în Italia – peste 40.000. Precedentul record de participare se înregistrase în primul tur al prezidenţialelor din acelaşi an – peste 94.000.

Potrivit Ghidului alegătorului român din străinătate, lansat de MAE în septembrie, persoanele care la ora 21.00 se află în sala în care se votează pot să-şi exercite dreptul de vot. Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, în scop turistic, pot vota la orice secţie de votare organizată în străinătate. Totodată, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în România pot vota la orice secţie de votare din ţară, unde vor fi înscrişi pe tabele electorale.

Potrivit deciziei nr. 101 a Biroului Electoral Central, cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate pot vota în baza paşaportului diplomatic, a paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, paşaportului simplu, paşaportului simplu electronic, paşaportului simplu temporar, precum şi a cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, buletinului de identitate şi titlului de călătorie.

Spre deosebire de România, secţiile de votare din străinătate nu pot utiliza urne mobile.

————————————–

 

Pagina 2 din 2:Pagina precedentă

Autori articol: Amira Damian, Ionut Mares, Marcel Istrate, Oana Padureanu

Comentarii

4 pareri la “NOI DE CE N-AM VOTAT?”

  1. udrea Spune:

    voi n-ati votat pentru ca sunteti fraieri si usor de manipulat.ati plecat prosti va intoarceti pleava .nu degeaba spunea cineva …ce i mai multi prost pe mp sunt aici .adunati-va poate asa scapa si Romania de fraieri

  2. udrea Spune:

    am scris ca voi

  3. udrea Spune:

    toti terminatii ,,studiosi” manipulatori au ajuns sa faca ziare online .vai de … noastra …mafiotii au ajuns sa faca ,,misto” de,, fraierii” veniti sa faca un ban…

  4. Diaspora se revoltă din nou: „Nu ne reprezentați!” | Clubul libertății Spune:

    […] Sursa foto: diasporaro.com […]

Spune-ti si tu parerea!