Nota 10 sau calificativul A?

Articol publicat in sectiunea Educaţie şi învăţământ pe data 3 aprilie 2016

uk_calificative invatamant anglia_eleve

Odată ajunși pe băncile şcolilor din Anglia, copiii români au avut de trecut un mare prag. Cel al diferenţelor, care nu sunt puţine la număr. Iar cea cu care s-au luptat cel mai mult, până au reuşit să se acomodeze, a fost diferenţa de notare. Mai exact, au fost nevoiţi să uite de cifre, în favoarea literelor. Şi astfel, nota 10 a devenit nota A, pentru că în Anglia performanţele elevilor sunt notate cu primele litere ale alfabetului, iar notele se acordă în funcţie de măsura în care elevii fac faţă sarcinilor care le sunt atribuite. Şi totuşi, spun atât părinţii, cât şi elevii că uneori le este dor de… „un 10 de România”.

 

Ce spun părinţii?

Cu sistemul de notare, Delia recunoaşte că nu s-a obişnuit nici în prezent, deşi fiica ei, Irina, în vârstă de 15 ani, merge la Secondary School de 2 ani de zile. Mai mult decât atât, povesteşte că nu a văzut-o niciodată entuziasmată de niciun A pe care l-a luat în decursul celor 2 ani:

„I-a fost destul de greu să se acomodeze cu limba, cu noul sistem, cu şcoala, cu colegii, cu profesorii, dar mai ales cu notele. Cred că un an de zile i-a trebuit să renunţe la principiul de «nota 10», pentru că, de fiecare dată când lua un A la şcoală, venea acasă şi îmi spunea că a luat 10 la Ştiinţă, sau 10 la Matematică. În mintea ei, aşa calcula fiecare notă sau fiecare A pe care îl lua. Şi în prezent, mai are astfel de reacţii, după care îmi explica că, de fapt, acest 10 înseamnă aici nota A. Dacă aş face o diferenţă, îmi amintesc că în România când lua o notă de 10, mă striga să ies la geam şi să-mi spună că a luat 10, deşi ea încă era în stradă. Venea cu carnetul în mână, alerga spre casă… aici, niciodată nu s-a întâmplat să se bucure aşa de mult când a primit un A. Din ce am observat, aici se obţin mult mai uşor notele şi poate de aceea, copiii nu se bucură atât de mult. În România, pentru o notă de 10 scria un caiet întreg sau trebuia să rezolve 100 de probleme la matematică…”, spune Delia.

 

Ce spun studenţii?

Adelina Nicolescu are 21 de ani şi studiază la una dintre cele mai bune universităţi din lume, UCL – University College London. Deşi s-a simţit „ca acasă” din primul minut în care a ajuns în Londra, recunoaşte că sistemul de notare englezesc i-a dat ceva bătăi de cap:

„Mi-a luat mult timp să mă adaptez cu sistemul lor de notare. Pentru ei, peste 70% înseamnă First Class, între 60 şi 70% este Upper Second Class, între 50 şi 60% Lower Second Class, iar între 40 şi 50% Third Class şi sub 40%, picat. Din ce cunosc eu, 11% din studenţii din Anglia reuşesc să obţină First Class. Deci, este mare realizare să obţii acest calificativ de First Class. Şi în acest aspect, legat de notare, primul meu eseu a fost la Management. Am fost destul de stresată şi implicată. Am căutat informaţii, am scris, am lucrat la eseu câteva săptămâni bune. După ce l-am terminat, l-am trimis profesorului pe mail şi răspunsul lui a fost: «Excelentă lucrare! Fantastic!» Şi am primit 66% … pe moment am avut o criză urgentă de plâns, o depresie scurtă de câteva ore, după care m-am dus la facultate şi l-am întrebat pe profesor de ce am luat nota 66. Mi-a spus că-şi aduce aminte de eseul meu, mi-a spus că a fost o lucrare foarte bună şi că nota este foarte bună, pentru că nu avusese nicio notă de First Class, adică peste 70% în seria mea. Şi m-am calmat… Eram obişnuită cu sistemul de notare din România, mai ales că toată viaţa mea am avut numai note de 10. Pentru mine era o ruşine să am o medie sub 10. În timp m-am obişnuit şi am terminat primul an cu FIRST. Acum sper ca anul doi să îl termin tot cu FIRST.”

 

Ce spun profesorii?

Profesorii români care lucrează în şcolile din Anglia sunt de părere că diferenţa între sistemul românesc şi cel englezesc constă în primul rând în frecvenţa de notare a elevilor. Luminiţa Voiviciuc, profesor de engleză, Secondary School, spune că

„marea diferenţă este că în România se notează mult mai des, un elev este ascultat la ore, scos la tablă, sunt mai multe lucrări de control, pe când aici se fac assessments (evaluări) la fiecare materie, la sfârşit de half term (semestru) şi în urma acestei evaluări, elevul primeşte o notă. Mai sunt şi alte evaluări, mult mai mici pe parcursul semestrului, dar acelea nu sunt luate în considerare. Nu sunt oficiale, ci mai mult îi ajută pe profesori să ţină evidenţa în privinţa progresului unui elev de la o lună la alta. După părerea mea, sistemul din România este mult mai bun şi acest lucru l-am împărtăşit şi colegilor mei de aici, pentru că este mult mai serios, mult mai frecvent. Copiii trebuie să înveţe de la o lecţie la alta, pentru că oricând poate fi ascultat, iar nota pe care o primeşte poate cântări la media finală. În Anglia, sistemul este mult mai relaxant, copiii nu învaţă foarte mult, decât cei foarte sârguincioşi, care provin din familii ce pun un accent deosebit pe educaţie. Elevii nu au manuale, ca în România, fiecare materie cu manualul ei. Copiii nu cară manuale după ei.”

În ceea ce priveşte sistemul de notare, Luminiţa Voiviciuc, profesor de engleză, Secondary School, ne explică diferenţele:

„De exemplu, când un elev ajunge în anul VII, adică la Secondary School, termină Primary School cu un anumit level (nivel) la Matematică, la Engleză, la Ştiinţă. În mod normal, ar trebui ca elevii să ajung la Secondary cu Level 4 sau chiar 5. Şi astfel, sarcina celor care au terminat cu Level 5 este să facă cel puţin un nivel progres şi să ajungă la Level 6 în decursul unui an şcolar. Aceste nivele sunt împărţite la rândul lor în sub-nivele – A, B, C. Acestea fiind şi notele pe care le primesc elevii. La examenele de GSES (echivalentul bacalaureatului), elevii sunt notaţi de la A*, cel mai mare calificativ până la G, calificativul cel mai mic. În funcţie de aceste calificative vor fi admişi la facultăţi.”

—————————————

Ştiaţi că?

 

Dacă nota 1 reprezintă un dezastru total pentru un copil din România, un elev din Austria sau unul din Germania va fi foarte mulţumit dacă va obţine, în urma evaluării, nota 1, nota maximă în sistemul de învăţământ din ţările respective.

Unele ţări utilizează o scară a notelor de la 1 la 10, altele o scară a notelor de la 1 la 13, iar altele, una de la 1 la 5.

În anumite colţuri ale lumii, 1 este nota maximă, în altele e nota minimă, în unele ţări nu se dau note, ci procente, iar în altele performanţa elevilor e notată cu primele litere ale alfabetului, care primesc, pe lângă ele, plusuri şi minusuri, iar în diverse alte ţări, copiii primesc note cu două zecimale.

În Rusia şi Ungaria, se foloseşte încă scara de notare de la 1 la 5, unde 5 reprezintă nota maximă, iar 1 nota minimă.

—————————————

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!