NOUA UNIUNE EUROPEANA

Articol publicat in sectiunea Reportajul săptămânii, UK la zi pe data 14 decembrie 2009

 

În timp ce românii şi-au consumat energia în susţinerea unui candidat sau a unei forţe politice, Uniunea Europeană s-a reformat. Efervescenţa campaniei electorale şi cea a luptei pentru următorul mandat de cinci ani pentru preşedinţia României au făcut să treacă aproape neobservată intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009. 

Susţinătorii proiectului unional dau asigurări că documentul conferă un nou statut Uniunii celor 27 de state de pe continentul european şi promisiunea unei structuri moderne, radical modificate, a UE. Opozanţii Uniunii însă, cred că prin intrarea în vigoare a Tratatului, Uniunea Europeană s-a transformat într-un super-stat. În consecinţă, va urma, treptat, anihilarea identităţii naţionale şi a drepturilor individuale ale statelor membre UE. 

Noua Uniune Europeană care şi-a început existenţa în decembrie 2009 contează deci, pentru români? Ce avem de câştigat şi ce avem de pierdut de pe urma Tratatului de la Lisabona? Care este locul României în această structură unională şi care este rolul Marii Britanii – ţara care ne-a adoptat – în noua UE?

 

 

Europa are Constitutie

 

In urma cu opt ani, sefii de stat si de guvern UE s-au reunit pentru a stabili redactarea unei constitutii europene drept nou cadru juridic comunitar. Asa s-a nascut Tratatul de la Lisabona, document care a intrat in vigoare la 1 decembrie 2009, dupa ce a trecut printr-un proces anevoios de ratificare de catre toate statele membre ale Uniunii.

Documentul confera Parlamentului European, ales in mod direct, o mai mare putere. Euro-deputatii de la Strasbourg vor decide de acum politica europeana alaturi de Consiliul de Ministri, reprezentantul celor 27 de state membre.

 

Schimbarile nu tin cont de granitele statale

„In 50 de ani, Europa s-a schimbat mult – la fel ca intreaga lume.

Astazi, mai mult ca niciodata, intr-o lume in evolutie constanta, Europa trebuie sa faca fata unor noi provocari: globalizarea economiei, evolutia demografica, schimbarile climatice, nevoia de surse durabile de energie si noile amenintari la adresa securitatii. Iata provocarile secolului XXI.

Iar acestea nu tin cont de frontiere. Statele membre nu mai sunt in masura sa faca fata singure tuturor acestor probleme. Pentru a gasi solutii si a raspunde preocuparilor cetatenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. Europa trebuie sa se modernizeze, sa dispuna de instrumente eficiente si coerente, adaptate nu numai la functionarea unei Uniuni recent extinse de la 15 la 27 de state membre, ci si la transformarile rapide prin care trece lumea de astazi. Prin urmare, regulile care stau la baza cooperarii dintre tari trebuie revizuite.

Acesta este obiectivul tratatului semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007”, se arata pe website-ul UE, http:..europa.eu.

Tratatul a intrat in vigoare la 1 decembrie 2009, in conformitate cu articolul 6. El modifica Tratatul privind Uniunea Europeana si Tratatele CE (fara a le inlocui) si pune la dispozitia Uniunii cadrul legal si instrumentele juridice necesare pentru a face fata provocarilor viitoare si pentru a raspunde asteptarilor cetatenilor, se precizeaza pe http:..europa.eu.

 

 

O Europa mai democratica

si mai transparenta

 

Parlamentul European si parlamentele nationale se bucura in baza Tratatului de la Lisabona de un rol consolidat, in care cetatenii au mai multe sanse de a fi ascultati si care defineste mai clar ce este de facut la nivel european si national si de catre cine.  

  • Un rol consolidat pentru Parlamentul European: ales direct de catre cetatenii Uniunii Europene, acesta are noi atributii majore privind legislatia, bugetul Uniunii Europene si acordurile internationale. Prin faptul ca se recurge mai des la procedura de codecizie in cadrul elaborarii politicilor europene, Parlamentul European se afla pe o pozitie de egalitate cu Consiliul (care reprezinta statele membre) in ceea ce priveste adoptarea celei mai mari parti a legislatiei Uniunii Europene.
  • O mai mare implicare a parlamentelor nationale: parlamentele nationale pot participa intr-o masura mai mare la activitatile Uniunii Europene, in special datorita unui nou mecanism care le permite sa se asigure ca aceasta intervine numai atunci cand se pot obtine rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiaritatii). Alaturi de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor nationale conduce la consolidarea caracterului democratic si la cresterea legitimitatii actiunilor Uniunii.
  • O voce mai puternica pentru cetateni: datorita initiativei cetatenilor, un milion de cetateni din diferite state membre pot cere Comisiei sa prezinte noi propuneri politice.
  • Relatia dintre statele membre si Uniunea Europeana este mai clara, odata cu repartizarea competentelor.
  • Retragerea din Uniune: Tratatul de la Lisabona recunoaste explicit, pentru prima data, posibilitatea ca un stat membru sa se retraga din Uniune.

 

Mai multa eficienta

Tratatul de la Lisabona introduce metode de lucru si reguli de vot simplificate, cu institutii eficiente si moderne pentru o Uniune Europeana cu 27 de membri, capabila sa actioneze mai bine in domenii de prioritate majora. Toate acestea se concretizeaza prin:

  • Un nou proces decizional – votul cu majoritate calificata din Consiliu este extins la noi domenii politice, astfel incat procesul decizional sa se desfasoare mai rapid si mai eficient. Incepand din 2014, calcularea majoritatii calificate se va baza pe sistemul dublei majoritati, a statelor membre si a populatiei, reflectand astfel dubla legitimitate a Uniunii. Dubla majoritate se obtine atunci cand o decizie este luata prin votul a 55% din statele membre, reprezentand cel putin 65% din populatia Uniunii.
  • Un cadru institutional mai stabil – Tratatul de la Lisabona creeaza functia de presedinte al Consiliului European (ales pentru un mandat de doi ani si jumatate), introduce o legatura directa intre alegerea presedintelui Comisiei si rezultatele alegerilor europene, prevede noi dispozitii referitoare la viitoarea structura a Parlamentului European si include reguli clare privind cooperarea consolidata si dispozitiile financiare.
  • O viata mai buna pentru europeni – Tratatul de la Lisabona amelioreaza capacitatea UE de a actiona in diverse domenii de prioritate majora pentru Uniunea de azi si pentru cetatenii sai – precum libertatea, securitatea si justitia (combaterea terorismului sau lupta impotriva criminalitatii). Intr-o anumita masura, Tratatul se refera si la alte domenii, printre care: politica energetica, sanatatea publica, schimbarile climatice, serviciile de interes general, cercetare, spatiu, coeziune teritoriala, politica comerciala, ajutor umanitar, sport, turism si cooperare administrativa.

 

Noile valori ale UE

Noua Europa esta acum una a drepturilor, valorilor, libertatii, solidaritatii si sigurantei, care promoveaza valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale in dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate si asigura o mai buna protectie a cetatenilor europeni.

  • Valori democratice: Tratatul de la Lisabona specifica si consolideaza valorile si obiectivele care stau la baza Uniunii. Aceste valori sunt menite sa serveasca drept punct de referinta pentru cetatenii europeni si sa arate ce anume are de oferit Europa partenerilor sai din intreaga lume.
  • Drepturile cetatenilor si Carta drepturilor fundamentale: Tratatul de la Lisabona mentine drepturile existente si introduce altele noi. In mod special, garanteaza libertatile si principiile inscrise in Carta drepturilor fundamentale si confera dispozitiilor acesteia forta juridica obligatorie. Se refera la drepturi civile, politice, economice si sociale.
  • Libertate pentru cetatenii europeni: Tratatul de la Lisabona mentine si consolideaza cele „patru libertati”, precum si libertatea politica, economica si sociala a cetatenilor europeni.
  • Solidaritate intre statele membre: Tratatul de la Lisabona prevede faptul ca Uniunea si statele membre actioneaza impreuna in spirit de solidaritate in cazul in care un stat membru este tinta unui atac terorist sau victima unei catastrofe naturale sau provocate de om. De asemenea, se subliniaza solidaritatea in domeniul energiei.
  • Mai multa siguranta pentru toti: Uniunea beneficiaza de o capacitate extinsa de actiune in materie de libertate, securitate si justitie, ceea ce aduce avantaje directe in ceea ce priveste capacitatea sa de a lupta impotriva criminalitatii si terorismului. Noile prevederi in materie de protectie civila, ajutor umanitar si sanatate publica au, de asemenea, scopul de a intari capacitatea Uniunii de a raspunde la amenintarile la adresa securitatii cetatenilor europeni.

 

UE pe scena internationala

Instrumentele de politica externa de care dispune Europa sunt regrupate prin Tratatul de la Lisabona atat in ceea ce priveste elaborarea, cat si adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona ofera Europei o voce mai clara in relatiile cu partenerii sai din intreaga lume. De asemenea, utilizeaza forta dobandita de Europa in domeniul economic, umanitar, politic si diplomatic pentru a promova interesele si valorile europene pe plan mondial, respectand, in acelasi timp, interesele specifice ale statelor membre in domeniul afacerilor externe.

  • Numirea unui Inalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, care este si unul din vicepresedintii Comisiei, va creste impactul, coerenta si vizibilitatea actiunii externe a UE.
  • Noul Serviciu european pentru actiune externa va oferi Inaltului Reprezentant sprijinul necesar.
  • Uniunea are o personalitate juridica unica, ceea ce ii intareste puterea de negociere, determinand-o sa fie mai eficienta pe plan mondial si un partener mai vizibil pentru tarile terte si organizatiile internationale.
  • Evolutia politicii europene de securitate si aparare se va realiza pastrand unele modalitati decizionale specifice, facilitandu-se totodata o cooperare consolidata in cadrul unui grup mai mic de state membre.

 

 

Scurta istorie

a ratificarii Tratatului de la Lisabona

 

Semnat oficial de sefii statelor membre la data de 13 decembrie 2007, Tratatul de la Lisabona a fost ratificat de toate statele membre, conform unei proceduri care a variat de la o tara la alta, in functie de sistemul constitutional. Irlanda, Polonia si Cehia au fost ultimele state care au ratificat tratatul, dupa ce au contestat la un moment dat viabilitatea constructiei unionale europene. Si Marea Britanie este un opozant din interiorul UE. Chiar daca Regatul Unit a ratificat in 2008 Tratatul de la Lisabona, conservatorii britanici cred inca in necesitatea organizarii unui nou referendum in care cetatenii tarii sa fie chestionați cu privire la acceptarea acestei structuri.

Tara

Procedura de ratificare

Statutul ratificarii

Austria  Votul in Parlament  Ratificat: 13.05.2008 
Belgia  Votul in Parlament  Ratificat: 15.10.2008 
Bulgaria  Votul in Parlament Ratificat: 28.04.2008
Cipru Votul in Parlament Ratificat: 26.08.2008
Germania Votul in Parlament Ratificat: 25.09.2009
Grecia Votul in Parlament Ratificat: 12.08.2008
Irlanda Referendum Ratificat: 23.10.2009
Italia Votul in Parlament Ratificat: 08.08.2008
Letonia Votul in Parlament Ratificat: 16.06.2008
Lituania Votul in Parlament Ratificat: 26.08.2008
Luxemburg Votul in Parlament Ratificat: 21.07.2008
Malta Votul in Parlament Ratificat: 06.02.2008
Marea Britanie Votul in Parlament Ratificat: 16.07.2008
Olanda Votul in Parlament Ratificat: 12.09.2008
Polonia Votul in Parlament Ratificat: 13.10.2009
Portugalia Votul in Parlament Ratificat: 17.06.2008
Republica Ceha Votul in Parlament Ratificat: 13.11.2009
Romania Votul in Parlament Ratificat: 11.03.2008
Slovacia Votul in Parlament Ratificat: 24.06.2008
Slovenia Votul in Parlament Ratificat: 24.04.2008
Spania Votul in Parlament Ratificat: 08.10.2008
Suedia Votul in Parlament Ratificat: 10.12.2008
Ungaria Votul in Parlament Ratificat: 06.02.2008

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autor articol: Marcel Istrate
Etichete: , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!