Noul Cod Fiscal: un șoc pentru bugetul României?

Articol publicat in sectiunea Economie pe data 27 februarie 2015

contabil22

Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar cota unică de impozitare ar urma să fie redusă de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

Diaspora Românească vă prezintă pe larg cele mai importante măsuri prevăzute de noul Cod Fiscal, pus în dezbatere publică.

După diminuarea din 2016, cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern, scrie Mediafax.

Documentul prevede reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, concomitent cu reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% la 9%. Pentru 2016, încasările la buget sunt estimate să scadă cu 11,6 miliarde lei, dar cu o creştere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

Pe de altă parte, reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14%  va diminua încasările la buget cu 4,8 miliarde lei în 2019, dar va genera şi venituri suplimentare de 2,3 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii şi ca urmare a creării de noi locuri de muncă. Impactul bugetar net este estimat la 2,5 miliarde lei, susţine Executivul.

Guvernul anticipează, prin reducerea cotei unice, o creştere economică suplimentară de circa 0,5 puncte procentuale, creşterea numărului de locuri de muncă cu circa 50.000 persoane şi creşterea suplimentară a investiţiilor cu 1,1 puncte procentuale.

 

CAS mai mic

Contribuţiile de asigurări sociale şi cele de sănătate vor fi impuse la plată tuturor persoanelor fizice care realizează venituri. Din 2017 cota de asigurări sociale va scădea atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, conform proiectului noului Cod Fiscal. Din 2016, va fi eliminată deducerea contribuţiei de asigurări de sănătate (CASS) de la calculul impozitului pe venit.

Proiectul prevede introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS şi CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016 şi introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri. Este avută în vedere şi majorarea sumei neimpozabile lunare la stabilirea impozitului pe venitul din pensii, începând cu 1 ianuarie 2016.

Măsurile vor diminua încasările la buget cu 5,2 miliarde lei în 2016, dar vor antrena şi venituri suplimentare de 2,7 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, urmare a unei creşteri anticipate a locurilor de muncă, impactul bugetar net fiind de 2,5 miliarde lei.

 

Impozit şi pentru terenul ocupat de locuinţe

Populaţia va fi obligată să achite impozit şi pentru terenul ocupat de construcţiile pe care le deţine, inclusiv locuinţe. Guvernul pregăteşte această măsură pentru anul viitor conştient fiind că introducerea noului impozit va avea un impact asupra veniturilor persoanelor fizice.

Impozitarea terenurilor pe care sunt construite clădiri a fost avută în vedere de Guvernul Boc, dar nu a mai fost aplicată, fiind însă introdusă acum de actualul Executiv prin proiectul noului Cod Fiscal, reaminteşte Mediafax.

Actualul Cod Fiscal stabileşte că impozitul pe teren nu trebuie datorat pentru terenul aferent unei clădiri şi pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire. În plus, impozitul pe locuinţe nu va mai fi limitat la 0,1% din valoarea impozabilă, ci va fi stabilit între 0,08% şi 0,2% de către primării, iar proprietarii care nu îşi îngrijesc casele şi/sau terenurile vor plăti, din ianuarie 2017, un impozit de şase ori mai mare faţă de nivelul standard.

Conform proiectului prezentat acum de Guvern, din ianuarie 2018, impozitul pe teren va putea fi majorat de către primării tot de şase ori pentru terenurile situate în intravilan, dacă acestea au un grad de ocupare mai mic de 20% inclusiv. Această majorare îi va afecta inclusiv pe proprietarii de mari terenuri. De asemenea, pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local va putea majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an.

 

Cresc dările locale

Impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării. Ele vor putea fi majorate cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.

Legislaţia actuală stabileşte că impozitele şi taxele locale sunt indexate o dată la trei ani prin hotărâre de guvern, în funcţie de rata inflaţiei calculată de la ultima indexare, iar administraţia locală poate majora suma de plată printr-o cotă adiţională, dar nu mai mult de 20% faţă de nivelul stabilit de Guvern.

Proiectul noului Cod Fiscal prevede că indexarea în funcţie de inflaţie o dată la trei ani va fi efectuată în viitor de către consiliile locale, nu de Guvern, şi că autoritatea deliberativă a administraţiei locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale, în funcţie de criteriul economic, social, geografic, dar şi de necesităţile bugetare locale.

 

Taxa pe stâlp: out

Guvernul intenţionează să elimine din 2016 taxa pe construcţii speciale introdusă anul trecut, şi care a fost redusă la începutul acestui an de la 1,5% la 1%. Motivaţia este că măsura va duce la creşterea investiţiilor în sectorul privat şi la creşterea competitivităţii companiilor româneşti.

Eliminarea taxei pe construcţii speciale, cunoscută drept taxa pe stâlp, ar avea un impact negativ de 1,6 miliarde lei, reprezentând sume neîncasate anul viitor. În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor estimează că va recupera, ca efect al eliminării taxei, circa 850 milioane lei din TVA, contribuţii sociale, impozite pe salarii şi alte

 taxe.

În urma eliminării taxei pe stâlp, Guvernul se aşteaptă pe termen mediu la un impact pozitiv asupra creşterii economice de 0,2 puncte procentuale şi o creştere cu 20.000 a numărului de locuri de muncă chiar de anul viitor. Totodată, prin eliminarea taxei pe stâlp investiţiile în sectorul privat vor creşte cu 0,5 puncte procentuale.

Impozitul pe construcţii speciale a fost introdus la începutul anului trecut. Taxa se aplică pentru construcţiile care nu intrau în sfera de impozitare, cum ar fi stâlpi, rampe, platforme betonate, altele decât imobilele de producţie sau birouri, care erau deja impozitate.

 

Penalitate pentru nedeclararea taxelor

Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozitele datorate statului, care depăşesc suma de 50 lei, vor fi obligate să achite o „penalitate de nedeclarare” de minimum 5% din sumă de plată, care va fi majorată la 100%, dacă datoria rezultă din acte de evaziune constatate de organele judiciare.

 Astfel, pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil/plătitor şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul va datora de anul viitor o „penalitate de nedeclarare” de 5% din obligaţiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită nu depăşeşte 25% faţă de fiecare creanţă fiscală declarată, şi de 25% din obligaţiile fiscale principale nedeclarate, dacă suma stabilită depăşeşte 25% faţă de fiecare creanţă fiscală declarată.

Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi scutite de achitarea celorlalte plăţi, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente datoriilor.

Cuantumul penalităţii va avea şi o limită maximă, respectiv va fi de un milion lei ori de câte ori, prin aplicarea procentelor, aceasta depăşeşte un milion lei.

Această limită maximă nu va fi valabilă în cazul în care datoria faţă de stat este generată de un act de evaziune fiscală. În acest caz, penalitatea de nedeclarare va fi majorată cu 100%, condiţia fiind ca actul de evaziune să fie constatat de organele judiciare. Dacă datoria este stinsă prin plată sau compensare ori este eşalonată la plată, cuantumul penalităţii va fi redus, la cerere, cu 75%. Organul fiscal nu va impune penalitatea de nedeclarare dacă suma de plată este mai mică de 50 lei.

 

Eliminarea impozitului pe veniturile din dividende

Tot în proiectul noului Cod Fiscal, Guvernul intenţionează să elimine impozitul de 16% pe veniturile din dividende de la 1 ianuarie 2016, invocând evitarea dublei impuneri, ceea ce va duce la diminuarea comportamentului evazionist şi limitarea externalizării profitului. Conform documentului, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse începând cu anul viitor, iar ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate.

 

Taxă mai mare pe divorţ

Persoanele care divorţează pe cale administrativă, la primărie, vor plăti mai mult de anul viitor. Guvernul ar urma să ridice până la 750 lei limita în care taxa percepută de primari poate fi majorată peste suma standard.

Procedura de divorţ pe cale administrativă poate fi folosită de către soţii care nu au copii şi presupune depunerea unei cereri la ofiţerul de stare civilă de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor. Conform legii, pentru această procedură trebuie achitată o taxă standard de 500 lei, care poate fi majorată de primărie cu cel mult 20%. Prin noul Cod Fiscal, prevăzut să fie aplicat de anul viitor, Guvernul va ridica, însă, această limită, de la 20% la 50%. Taxa reprezintă venit la bugetul local.

 

Impozit pe microîntreprinderi

Microîntreprinderile vor fi obligate să plătească un impozit indiferent dacă au sau nu angajaţi. Firmele cu unul sau mai mulţi salariaţi ar urma să achite 3%, respectiv 1% din cifra de afaceri, iar cele care nu au niciun angajat ar plăti trimestrial 3% plus o sumă de 1.530 lei.

Astfel, impozitul va fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi inclusiv, 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat, 3%+1.530 lei trimestrial pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi, conform proiectului noului Cod Fiscal, citat de Mediafax.

Pentru microîntreprinderile fără salariaţi şi care se află în dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, nedesfășurarea de activităţi, impozitul va fi de 3% din cifra de afaceri. Treptat, în etape, vor fi modificate pragurile pentru încadrarea firmelor în categoria microîntreprinderilor, acestea urmând să crească de la echivalentul a 65.000 euro în prezent la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018 şi 100.000 euro din 2019.

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!