Ofițeri acoperiți în Justiție? Oare?

Articol publicat in sectiunea Politică externă pe data 22 ianuarie 2016

justitie oarbaCSM a cerut anul trecut, la jumătatea lunii mai, ca CSAT să ajute la deconspirarea acoperiților din Justiție, în cazul în care ei există, pentru a înlătura astfel zvonurile vehiculate intens la acea vreme în spațiul public. Inițiativa a aparținut judecătorilor români, în speță Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR). Administrația Prezidențială a anunțat zilele trecute rezultatul verificărilor, afirmând că nu există ofițeri acoperiți în justiție.

„Uniunea Națională a Judecătorilor din România, profund îngrijorată față de recentele declarații publice potrivit cărora în rândul magistraților ar exista ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete, precum și că instanțele de judecată au devenit «câmp tactic» al serviciilor de informații, a solicitat azi, 11 mai 2015, CSM, garantul independenței justiției, să verifice dacă toți procurorii și judecătorii respectă interdicția de a nu fi lucrători de orice fel ai serviciilor de informații, iar rezultatul să fie făcut public, pentru restabilirea încrederii în justiție”, transmitea la acea vreme UNJR.

Administrația Prezidențială a anunțat zilele trecute rezultatul verificărilor întreprinse de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prin instituțiile abilitate, în ce privește veridicitatea declarațiilor depuse de către magistrați, constatându-se că nu există ofițeri infiltrați ai serviciilor secrete în Justiție.

„Din dispoziția președintelui României, domnul Klaus Iohannis, în anul 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a verificat, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, prin instituțiile abilitate, la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii și ale Ministrului Justiției, veridicitatea declarațiilor judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți, personalului de specialitate juridică asimilat acestora și personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, în sensul că cei în cauză nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

În urma verificărilor efectuate de către instituțiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.”

Lucrurile nu sunt, totuși, chiar atât de simple. Declarația consilierului prezidențial Dan Mihalache e mult mai nuanțată. „În lumina noilor declarații – spune acesta – potrivit cărora CSAT nu are capacitatea să verifice dacă există agenți acoperiți ai serviciilor secrete printre magistrați, Uniunea Națională a Judecătorilor din România solicită publicarea de îndată a deciziei CSAT în baza căreia Președinția României a anunțat, pe data de 18 ianuarie, că s-au făcut verificări și «nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații» în justiție.”

Iată, deja, un moment de impas. Sesizând diferența de opinii dintre președinte și consilier, UNJR solicită din partea președintelui lămuriri publice cu privire la procedura urmată de CSAT, care a condus la comunicatul conform căruia nu există ofițeri acoperiți în justiție.

Conducerea UNJR a remarcat faptul că afirmația lui Dan Mihalache „contrazice flagrant comunicatul Președinției”. „Dacă Președinția afirmă că «în urma verificărilor efectuate de către instituțiile abilitate, s-a constatat că […] nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații» în justiție, domnul Mihalache ne-a spus că «răspunsul instituțiilor acesta a fost: nu există capacități proprii ale CSAT de a umbla după ofițerii acoperiți. Am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost răspunsul instituțiilor statului».” Reprezentanții judecătorilor spun că demersul făcut are drept scop „transparentizarea relației dintre serviciile secrete și justiție”, iar acesta „este un imperativ absolut pentru a consolida încrederea în justiție și a avea garanția independenței sale”.

Autor articol: Amira Damian

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!