Osteoporoza, prevenţie şi tratament

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 24 octombrie 2014

milk

Factori de risc

Dacă la început se manifesta doar prin încovoierea spatelui, cu timpul pot apărea complicaţii tot mai invalidante, cum este, de exemplu, fractura de col femural. Vestea bună este că osteoporoza este o boală tratabilă, dar mai ales poate fi prevenită.

Osteoporoza este supranumită şi „hoţul tăcut” pentru că poate slăbi oasele timp de ani de zile fără să fie detectată. De aceea, indiferent de vârstă, dacă aveţi mai mult de unul dintre următorii factori de risc, vă sfătuim să consultaţi medicul pentru a detecta boala cât mai devreme şi să urmaţi recomandările de mai jos.

  • Sexul feminin – de patru ori mai multe femei decât bărbaţi suferă de osteoporoză;
  • Osteoporoza afectează şi alţi membri ai familiei – boala are şi o componentă ereditară;
  • Constituţia subţire – oasele au din start o densitate mai mică;
  • Întreruperi ale ciclului menstrual – osteoporoza afectează foarte adesea femei aflate în post-menopauză, dar riscul creşte chiar şi în situaţia unor boli sau exerciţii fizice foarte intense, care întrerup temporar ciclul menstrual;
  • Intervenţii chirurgicale – gastrectomii (înlăturarea unei porţiuni din stomac) sau histerectomii totale. Acestea afectează absorbţia sau utilizarea calciului de către organism;
  • Anumite tratamente medicamentoase – de exemplu, tratamente de lungă durată cu unele medicamente antiinflamatorii (steroidiene – de exemplu diprofos) şi antiepileptice, sau excesul de hormoni tiroidieni. Aceste tratamente se vor efectua numai sub controlul strict al medicului;
  • Alţi factori de risc – fumatul, consumul de alcool etc. Fumatul pare să blocheze capacitatea estrogenilor de a proteja oasele, iar alcoolul poate bloca absorbţia calciului şi reduce creşterea osoasă.

 

Detecţie precoce

Majoritatea oamenilor nu-şi dau seama că ceva nu e în regulă cu oasele lor decât când ceva se rupe. Osteoporoza îşi anunţă prezenţa în cele din urmă prin scăderea în înălţime datorită încovoierii spatelui şi prin fracturi osoase. Dacă aveţi risc crescut, puteţi efectua un test de determinare a densităţii şi grosimii osoase. Este un test nedureros, lipsit de riscuri, dar care necesită echipament de specialitate. Pe baza rezultatului, medicul poate estima probabilitatea fracturilor şi vă poate ajuta să le preveniţi. Fie că doriţi să preveniţi apariţia osteoporozei sau să opriţi evoluţia ei, sfatul este acelaşi: hrăniţi-vă corect şi păstraţi-va forma fizică!

 

Alimentaţia, aportul de calciu

Acesta este foarte important pentru prevenirea şi stoparea osteoporozei în special în prima parte a vieţii. Este vital ca tinerii să aibă un aport adecvat de calciu. Osul pierdut mai târziu nu mai poate fi recuperat oricât s-ar creşte aportul de calciu. Pentru persoanele adulte se recomandă un aport de cca 800 mg calciu/zi, iar pentru bărbaţii trecuţi de 65 de ani şi pentru femeile în post-menopauză 1.500 mg/zi. Laptele degresat, pasteurizat sau fiert este bogat în calciu, dar acesta se absoarbe în cantitate redusă. Produsele vegetale bogate în calciu sunt cerealele integrale, seminţele, legumele de culoare verde închis. Dacă dieta este săracă în calciu, se poate folosi un supliment.

 

Expunerea la soare

Este necesară pentru formarea vitaminei D la nivelul pielii. Această vitamină creşte absorbţia calciului din intestin. În intervalul martie-octombrie, o expunere de 15 minute a pielii feţei şi mâinilor de 3-4 ori/săptămână este suficientă pentru a obţine întregul necesar de vitamina D. În schimb, în perioada noiembrie-februarie, lumina solară este prea slabă pentru a acoperi necesarul. Având în vedere că vitamina D se găseşte numai în alimente de origine animală, în acest interval aportul din această vitamină va fi asigurat fie din produse lactate (un pahar de lapte degresat asigură 50% din necesarul zilnic), fie din suplimente vitaminice.

 

Exerciţiul fizic

Exerciţiul fizic regulat ajută la menţinerea densităţii osoase, întăreşte sistemul muscular şi scade astfel riscul căderilor. Deşi nu există o reţetă bună pentru toată lumea, există câteva reguli generale:

  • Cele mai indicate sunt exerciţiile antigravitaţionale, care presupun purtarea unor greutăţi – de exemplu, mersul pe jos, urcarea scărilor, chiar şi simpla ridicare din pat şi statul în picioare câteva ore pe zi. Înotul este mai puţin eficient, dar e oricum mai bun decât nimic.
  • Dacă suferiţi deja de osteoporoză, nu efectuaţi exerciţii care cresc riscul de fractură. Evitaţi exerciţiile care suprasolicită coloana vertebrală, cum este gimnastica aerobică intensă, săritul cu coarda sau joggingul. Nu faceţi nici genuflexiuni, exerciţii de flexie a trunchiului pe coapse sau alte exerciţii care arcuiesc spatele. Evitaţi săritul pe saltele elastice, exerciţiile pe suprafeţe alunecoase pentru a evita căderile. Evitaţi mişcarea de aducţie a picioarelor, întrucât ea poate duce la fracturarea unui col femural slăbit.

 

Prevenirea căderilor

Osteoporoza slăbeşte oasele şi acestea se fracturează mult mai uşor. Iată câteva măsuri de prevenire a acestei situaţii nedorite:

  • Reduceţi riscul de cădere la domiciliu. Montaţi balustrade solide la toate scările, precum şi mânere de care să vă puteţi prinde la baie. Acoperiţi podeaua alunecoasă cu covoare sau mochetă. Ţineţi casa în ordine şi înlăturaţi obiectele căzute pe jos, mai ales bucăţile de sfoară, aţă, cabluri electrice, de telefon etc. Montaţi telefoane în cât mai multe încăperi pentru ca ajutorul să fie cât mai uşor de solicitat în cazul unui accident.
  • Echipaţi-vă cu îmbrăcăminte şi încălţăminte care conferă siguranţă maximă. Purtaţi încălţăminte care sprijină bolta plantei şi cu tălpi nealunecoase, dar feriţi-vă de tălpile din cauciuc (tenişi) pentru că sunt atât de aderente încât vă pot dezechilibra. Aveţi grijă ca hainele, capoatele şi paltoanele să fie suficient de scurte ca să nu vă facă să vă împiedicaţi când urcaţi scările.
  • Păstraţi-vă echilibrul! Dacă aţi observat că nu aveţi siguranţă în timpul mersului, folosiţi un baston. Puneţi articolele de bucătărie cât mai la îndemână.
  • Controlaţi-vă auzul şi vederea. Dacă este cazul, folosiţi ochelari şi aparat auditiv. Iluminaţi cât mai bine întreaga casă.
  • În caz de cădere. Mişcaţi-vă încet şi evitaţi să forţaţi braţul sau piciorul la care v-aţi lovit. Dacă bănuiţi că s-a produs o fractură, nu vă mişcaţi şi nu permiteţi nimănui să vă mişte până la sosirea ajutorului medical.

 

Tratamentul hormonal şi medicamentos

Se folosesc mai multe medicamente pentru tratamentul sau prevenirea osteoporozei. Numai medicul poate decide dacă în cazul dvs este sau nu nevoie de unul sau altul dintre aceste medicamente.

  1. Estrogenii. Femeile care au trecut de menopauză pot să-şi reducă riscul de fractură la jumătate cu ajutorul terapiei de substituţie estrogenică. Reversul medaliei este că la unele femei acest tratament poate creşte uşor riscul de cancer.
  2. Calcitonina. Injectarea acestui hormon pe o perioadă de timp poate stopa sau încetini pierderea de os şi alina durerea produsă de fracturile osoase. Dezavantajul este că tratamentul se poate administra numai injectabil şi este destul de costisitor.
  3. Alendronatul. Acest medicament nu este un hormon, ci face parte dintr-o clasă de substanţe numite bifosfonaţi. Ca şi estrogenul, alendronatul este indicat atât pentru prevenirea, cât şi pentru tratamentul osteoporozei.
  4. Raloxifenul. Acesta este un medicament aprobat recent de autorităţile sanitare din SUA. Se foloseşte pentru prevenirea osteoporozei. Face parte dintr-o clasă nouă de medicamente numite modulatori selectivi de receptori estrogenici (SERMS, din iniţialele din engleză). Avantajul lor pare a fi prevenirea pierderii de os fără creşterea concomitentă a riscului de cancer la femei. 

Autor articol: Diana Roman

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!