Parlamentul leton către UK: „Nu ne mai confiscaţi copiii!”

Articol publicat in sectiunea Imigranţi în UK, UK la zi pe data 27 martie 2015

Cazurile letonilor care trăiesc în Marea Britanie şi cărora serviciile de protecţie a copiilor le-au luat odraslele pentru a le da în îngrijire orfelinatelor sau altor familii adoptive, i-a făcut pe parlamentarii letoni să depună o plângere parlamentului britanic. Şi nu-i de mirare! Redacţia noastră a primit în trecut notificări de cazuri similare întâmplate cetăţenilor români şi italieni, tema constantă fiind sustragerea copiilor din braţele mamelor fără motive întemeiate.

 

Corul plângerilor

Parlamentul leton a făcut o plângere oficială Camerei Comunelor din parlamentul britanic pentru adoptarea ilegală şi cu forţa a unor copii letoni de către familii britanice, relatează The Guardian. Letonia a primit permisiunea de a prezenta mărturii luna aceasta în cadrul unui apel într-un proces cu privire la preluarea de către serviciile de protecţie a copilului din UK a unei fetiţe de şase ani de la mama sa letonă.

Sunt şi alte ţări est-europene care au ridicat problema procedurilor de adopţie britanice în cazuri în care serviciile de protecţie a copiilor par a comite abuzuri, dar şi în cazuri problematice, precum acei copii născuţi de mame care au fost traficate în Marea Britanie pentru prostituţie.

 

Mama vrea în Letonia. Cu copilul său

Fetiţa de şase ani a fost luată în îngrijire de către stat încă din 2012, la vârsta de 21 de luni, tribunalul luând această decizie după ce s-a stabilit că mama sa letonă umbla desculţă şi în stare de ebrietate în mijlocul unei străzi din Merton, Londra, împingând căruţul fetiţei. Mama fetiţei neagă că se afla sub stare de ebrietate, iar acum contestă darea fetiţei în adopţie, mai ales că familia care o îngrijeşte nu vorbeşte limba rusă, lucru care i-a provocat fetiţei o întârziere în dezvoltarea limbajului.

Mama fetiţei ar vrea să transfere cazul în Letonia, să-şi redobândească fiica şi să menţină un contact cu fata între timp. Ea argumentează că „adopţiile forţate” nu sunt permise în Letonia şi că deciziile luate în cazul său au avut loc în „spatele uşilor închise”. Suporterii acesteia sunt de părere că mama merită o a doua şansă.

 

Statul leton trebuia notificat

Plângerea parlamentului leton constată că „nu există suficientă cooperare transfrontalieră în relaţie cu procedura Marii Britanii de a adopta cetăţeni letoni fără permisiunea părinţilor.” Scrisoarea reiterează existenţa altor cazuri asemănătoare în care autorităţile britanice au confirmat că obligaţiile stipulate de tratatele internaţionale şi de legislaţia UE nu au fost îndeplinite.

Conform plângerii parlamentului leton, oficialii britanici nu au luat în calcul opţiunea de a contacta statul leton pentru a se asigura că, atunci când este posibil, copilul este dat în custodia altor membri ai familiei din Letonia. Neluând un asemenea curs, a fost încălcată Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copiilor, care recomandă menţinerea copilului în propriul său mediu naţional şi cultural. În cazul fetiţei de şase ani, autorităţile britanice nu au anunţat Letonia de deciziile care priveau un cetăţean leton minor în toată perioada 2010-2014.

John Hemming, membru al parlamentului britanic din partea liberal-democraţilor, s-a întâlnit săptămâna trecută cu ministrul justiţiei leton. După întâlnire, a declarat:

————————————–

Letonii sunt neliniştiţi pentru că luăm copii letoni, când ei ar fi foarte bucuroşi să-şi poarte singuri de grijă. Când un cetăţean străin ajunge sub controlul statului, ambasada acestuia trebuie notificată imediat, ceea ce se aplică şi la copiii luaţi în îngrijire.”

————————————–

Sir James Munby, preşedintele diviziei de familie, a spus că se înregistrează o creştere abruptă în intervenţiile serviciilor de protecţie a copilului asupra copiilor proveniţi din alte ţări europene. Acesta a cerut cât mai multă transparenţă şi deschidere între tribunalele britanice şi oficialii consulari străini, susţinând că acestora trebuie să li se permită să participe la audieri în astfel de cazuri.

————————————–

„Cele mai frecvente astfel de situaţii sunt din rândul familiilor est-europene. Au fost cazuri în care autorităţile locale au decis că adopţia este în interesul copiilor, iar părinţii au apelat la presa din ţara lor de origine pentru a obţine sprijin şi pentru a organiza campanii împotriva sistemului britanic de a da copii în adopţie fără permisiunea părinților.”

Un reprezentat al British Association of Fostering and Adoption

————————————–

 

Românul Kasian vrea la mămica lui

În decembrie 2014 am prezentat cazul lui Kasian Petraru, un bebeluş luat de Protecţia Copilului din braţele părinţilor săi români, Magdalena şi Alexandru, pe motiv că aceştia ar fi lovit copilul la cap. Tinerii părinţi români încercau anul trecut să-şi găsească dreptatea prin tribunalele britanice, explicând faptul că mama a trecut printr-o naştere grea, iar rănile pe care le avea bebeluşul la cap erau din cauza utilizării forcepsului.

Magdalena Petraru era descumpănită de mersul lent al justiţiei britanice şi de faptul că micuţul Kasian se înstrăinează de părinţi, acesta nemaireacţionând la glasul mamei, când li s-a permis să-l viziteze.

 

————————————–

„Letonii ne spun că este o problemă sistematică în Marea Britanie. Alte ţări est-europene ne spun acelaşi lucru. E grav… că un parlament străin a ajuns să critice propriul nostru parlament că nu-şi face treaba corespunzător.”

John Hemming, parlamentar britanic

————————————–

 

Autor articol: Cristian Enache

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!