Pasii catre operatie

Articol publicat in sectiunea Doctor, Sănătate pe data 17 februarie 2014

pacient

Inainte de orice, as dori sa reamintesc ca atunci cand ma refer la tratamentul sau managementul unui bolnav in Marea Britanie, ma refer la acest lucru in cadrul sistemului national de sanatate, care este public in adevaratul sens al cuvantului, si la faptul ca in Marea Britanie, respectiv in acest sistem de sanatate public (NHS), se practica medicina bazata pe evidenta.

Actul chirurgical este privit ca si una din ultimele optiuni de tratament, dupa ce au fost epuizate alte posibilitati. Evident, este masura prioritara atunci cand viata pacientului este pusa in pericol.

Revenind la subiectul discutiei noastre, si anume care sunt pasii catre o operatie, este important de realizat faptul ca pacientul nu merge la medic cu ideea ca va trebui operat, pacientul merge la medic pentru un motiv anume, are un anumit disconfort, care necesita ameliorare.

Exista doua modalitati de a intra in contact cu medicul:

  • calea GP-ului (General Practitioner), respectiv medicul de familie;
  • calea A&E-ului (Accident and Emergencies), respectiv urgentele.

La Urgente se ajunge in situatii acute, grave, care necesita interventie medicala imediata, fie sau nu chirurgicala. Este la latitudinea medicului de medicina de urgenta sa decida daca pacientul trebuie sa fie vazut de o specialitate chirurgicala, si in caz afirmativ, este la latitudinea acelei specialitati sa decida daca este nevoie de o interventie chirurgicala imediata, amanata, sau nu este nevoie de o astfel de interventie. Daca pacientul este constient, va trebui consimtamantul sau pentru operatie, daca este vorba de un pacient inconstient, a carui viata trebuie salvata, nu va fi nevoie de niciun fel de acord semnat.

 

Diferite situatii in care se poate ajunge la Urgente

Situatiile in care se poate ajunge la Urgente sunt o durere toracica sau abdominala severa si acuta, nou instalata, un traumatism (fractura), o durere de cap atroce, mai ales in zona occipitala, insotita sau nu de tulburari vizuale, ameteli, varsaturi. De asemenea, un alt scenariu ar fi cel de pierdere a cunostintei. Acestea sunt cateva dintre motivele pentru care pacientul ar fi ingrijorat si ar ajunge la serviciul de Urgente, cu Ambulanta sau nu, in functie de situatie.

 

Operatie… pe calea GP-ului

In ceea ce priveste calea GP-ului (medicul de familie), acesta vede pacientul care i se adreseaza cu o anumita problema, jena, disconfort, intr-o anumita zona a corpului, si in functie de prezentare decide ce trebuie facut.

Primul pas este tratamentul conservator, fizioterapia, acolo unde este aplicabila, apoi tratamentul medicamentos, care este initiat de GP, iar pacientul este urmarit tot de acesta, pentru a vedea rezultatele. Cand medicul de familie epuizeaza posibilitatile de management la nivelul sau, si nu exista o ameliorare, va trimite pacientul la specialist. Și aici, in functie de caz, se fac investigatii si se aplica masuri de tratament medicamentos, operatia fiind una dintre ultimele masuri la care se recurge.

—————————–

Dr. Felicia Elena Buruiană este incantata sa va raspunda la orice intrebare sau nelamurire aveti legate de sistemul medical. Puteti oricand sa ii scrieti intrebarile dumneavoastra aici si vi se va raspunde intr-un articol viitor.

—————————–

 

De exemplu…

Pentru o intelegere mai buna, voi exemplifica cu un caz de artroza de genunchi. Pacientul va fi tratat de catre medicul de familie cu analgezice, paracetamol, inflamatoare non-steroidiene (daca nu sunt contraindicatii). Unii GP fac si injectii intraarticulare, altii nu. Daca pacientul nu se amelioreaza clinic, in sensul ca durerea si disconfortul persista, mersul este deformat (dar nu neaparat), este trimis la clinica de ortopedie. Acolo pacientul este reexaminat, i se repeta radiografia de genunchi, se vad modificarile artrozice, si in urma corelarii tabloului clinic cu cel radiologic, se recomanda continuarea tratamentului medicamentos si/sau injectarea intraarticulara. Este discutata si optiunea chirurgicala, care i se ofera pacientului in cazul in care tabloul clinic este inrautatit, iar calitatea vietii pacientului este afectata. Daca se decide interventia chirurgicala (proteza de genunchi), cu consimtamantul pacientului, acesta este pus pe o lista de asteptare.

Daca pacientul poate continua cu tratament medicamentos, el va fi vazut in clinica la un interval regulat si reevaluat.

Exista, insa, si situatii in care s-ar putea sa fie necesara o interventie chirurgicala, deci GP-ul nu are prea multe optiuni non-operatorii, dar nu operatie de urgenta, cum este, de exemplu, cazul anumitor hernii (inghinale, femurale etc.). Poate fi, insa, vorba si de o potentiala interventie rapida in cazul suspiciunii de afectiune maligna (cancer). In aceasta ultima situatie, pacientul va fi referit la specialitatea respectiva in regim de urgenta, respectiv „regula de 2 saptamani”. Pacientul trebuie vazut de catre specialist in acest interval de 2 saptamani, in vederea inceperii investigatiilor necesare, care vor ajuta la deciziile ulterioare, inclusiv o interventie chirurgicala, daca va fi nevoie.

 

Concluzii

Este important de inteles ca actul chirurgical nu este echivalent cu luarea unei pastile. Acesta trebuie facut in caz de necesitate reala, intrucat implica riscuri, nu putine, si deloc de ignorat. Pacientului i se explica riscurile si beneficiile, este implicat in luarea acestei decizii si va trebui sa semneze un consimtamant informat. Pacientul trebuie sa inteleaga ca acele complicatii, in cazul in care o operatie are loc, pot fi fatale. Ma refer aici la complicatii intra-operatorii si post-operatorii, imediate (primele 7 zile), intermedii (7-14 zile) si tardive. Doresc sa mai subliniez ca aceste complicatii pot aparea in mana oricarui chirurg, chiar si a celui extrem de experimentat.

Autor articol: Dr. Felicia Elena Buruiana, PhD

 


Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!