Peronul de plecare

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 5 noiembrie 2015

Demisia guvernului Ponta este subiectul la care nu ne mai gândeam deloc, mai ales după o vară fierbinte în care presiunile societății civile în acest sens au fost uriașe, fără să ducă, însă, la un rezultat.

Culmea este că Victor Ponta nu plătește, acum, pentru greșelile lui majore, ci pentru un ricoșeu. S-ar zice că a găsit prilejul perfect, pentru imaginea lui, de a ieși din scenă în sunetele fanfarei militare. Brusc, a devenit un punct de reper. Aparent, este premierul care a demisionat ca să satisfacă dorința mulțimii, urmare a unei tragedii întâmplate într-un club. Desigur, în cazul Colectiv (nume bizar și parcă predestinat) culpabilitatea premierului nu este directă. Ba chiar am putea spune că, nefiind nici pompier, nici primar, nu are ce să-și reproșeze. Numai că lucrurile stau cu totul altfel decât par. Premierul a cedat în fața unui protest neașteptat și devastator. Nu doar despre club a fost vorba, ci despre totul. În esență despre corupție, despre pierderea totală a credibilității guvernării PSD în fața unei națiuni sărace și pribege, despre suma comportamentelor aberante ale premierului, sancționate verbal de către președinte, dar fără niciun efect. Dar dincolo de persoana Victor Ponta se află un întreg sistem rămas, încă, intact. Rețelele corupției nu sunt afectate decât de incursiunile DNA prin subteranele mizere ale societății românești, dar și acelea sunt punctuale și nu au nicidecum misiunea de a sancționa o întreagă clasă politică. După cum spune președintele Johannis, demisia premierului trebuie să fie doar începutul unei schimbări radicale a politicii românești. Idee nu tocmai ușor de pus în practică, dar absolut necesară României de azi. Arhitectura incontrolabilă a întâmplărilor face ca moartea atâtor tineri nevinovați și suferința atroce a altora să devină sacrificiu, fiindcă au generat o revoltă de proporții impresionante și au dus la căderea unui guvern. A fost, sinistru termen, scânteia care a reaprins România. Care a readus spiritul diasporei din noiembrie 2014, reamintind că alegerile de atunci nu au ajuns la final. Schimbarea de care era nevoie nu s-a produs atunci când era așteptată, ci, iată, se conturează abia acum, în urma unei tragedii. Total neașteptat, neorganizat, nepremeditat, ne-politizat. Este dovada că diaspora nu este singură în speranța ei că România va deveni ceea ce merită. Zecile de mii de oameni ieșiți în stradă semnalează o forță electorală de șoc care ar putea strica planurile oricui, dar în primul rând ale PSD, împotriva căruia au fost îndreptate manifestațiile. Până una-alta, ne aflăm într-o perioadă tulbure, de formare a unui nou guvern, sau, poate, de organizare a alegerilor anticipate. Sub presiunea evenimentelor politice, să nu uităm uriașa suferință care îi va marca pentru totdeauna pe supraviețuitorii și răniții de la Colectiv. Să le trimitem gândul nostru bun, să ne rugăm pentru ei și să sperăm că vor locui într-o Românie mai adaptată normalității. Trenul lui Victor Ponta a venit, brusc, pe peronul de plecare. Pe cel de sosire nu se conturează, încă, nimic. Să fie din cauza ceții?

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!