Pornim la drum

Articol publicat in sectiunea Editorialul săptămânii pe data 17 august 2015

Vremea vacanțelor aduce și soare și drumuri, dar și vești bunicele dinspre țară.

Într-un moment absolut incolor politic, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) primește puteri sporite în organizarea alegerilor parlamentare din 2016 și anunță, deja, măsurile propuse pentru normalizarea votului din diaspora. Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea AEP tocmai a intrat în vigoare. Președintele acestui organism electoral, Ana Maria Pătru, declara că toți românii din străinătate vor avea șansa de a vota. Fără să fie vina domniei sale, afirmația stârnește, deocamdată, zâmbete ironice sau amintiri deloc plăcute. Exact aceleași cuvinte le rostiseră oamenii din vârful Guvernului, în noiembrie 2014. Faptul că toți românii vor vota devenise un șlagăr național, făcut praf după primul tur de scrutin, dar cântat cu și mai mult entuziasm până la turul al doilea. În împrejurări rămase în continuare neclare, românii nu numai că nu au ajuns să voteze, dar au fost călcați în picioare de poliție în câteva state europene. Deși subiectul a generat o moțiune de cenzură înaintată de PNL, lucrurile nu s-au lămurit în nici un fel, iar perdelele de fum din fața secțiilor de votare persistă și acum în lumea noastră politică și diplomatică, fără ca cineva să poată vedea măcar câteva adevăruri simple, care, firește, ar provoca măsuri complicate. „Ieșirea în arenă” a președintei AEP readuce în spațiul public această uriașă anomalie și sugerează că ea ar putea aparține, de acum, istoriei. Poate că are dreptate. În orice caz, noua lege oferă șanse mai mari de exercitare a dreptului la vot, iar prevederea înființării unei secții de vot în orice localitate unde s-au înscris minimum o sută de electori ar putea garanta succesul. Ce-i drept, înscrierea în sine e un proces care le pare, unora, controversat. Ea e percepută ca o reluare a controlului asupra celor plecați din țară, prin obligativitatea de a furniza datele personale. E posibil ca nu toți românii din diaspora să declare, la misiunile  diplomatice, care le sunt coordonatele. Unii muncesc la negru și nu vor să aibă cine știe ce problemă, alții, pur și simplu, nu au chef să se facă văzuți de către autorități, odată ce plecarea lor din țară a fost, poate, chiar un gest de protest. Nu vom avea, așadar, imaginea clară a migrației economice românești în străinătăți prin viitorul Registru electoral. Dar vom avea, totuși, două avantaje: ameliorarea parțială a organizării procesului electoral și conturarea unor dimensiuni, fie ele vagi, ale prezenței conaționalilor noștri în străinătate. Să recunoaștem, este și acesta un început de drum. Un început târziu, la douăzeci și cinci de ani de când aceste măsuri ar fi trebuit luate, dar, totuși, un semn de normalizare. Diaspora română ajunge, în sfârșit, în atenția legislativului românesc, dar asta nu înseamnă că, de acum, lucrurile vor merge strună. Mai e cale lungă, dar, cel puțin, am pornit la drum.

Autor articol: Radu Ciobotea

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!