Postul sănătos

Articol publicat in sectiunea Sănătate pe data 10 martie 2014

eating salad24Postul ortodox, pe care mulți români credincioși vor să-l respecte cu strictețe, presupune o serie de restricții alimentare. Pentru a „acorda” cât mai bine canoanele religioase la „canoanele” alimentației sănătoase, iată câteva sfaturi legate de modul în care trebuie alcătuit meniul celor care vor să postească.

Carnea, înlocuită cu mazăre, linte și fasole boabe

Înainte de vârsta de 16 ani, copiii să nu postească. Postul nu este recomandat în perioada de creștere. Copiii au nevoie de proteine de origine animală – din lapte, brânză, ouă și carne. Dacă, timp de 40 de zile, copilul postește, pot să apară întârzieri în creștere, dar și în dezvoltarea intelectuală ulterioară a acestuia. Tinerii care au depășit această vârstă pot posti, însă cu mare grijă. Aportul de proteine adus de carne și brânzeturi trebuie înlocuit cu alte proteine din alte alimente, cum ar fi: fasole boabe, mazăre, linte, ciuperci, soia – din care se pot prepara șnițele, chifteluțe, în combinație cu legume). Mâncărurile realizate din aceste alimente pot fi alternate pentru a exista și o diversificare a meniului. În plus, deoarece conțin foarte multe proteine, în perioada postului sunt recomandate nucile și alunele, care, prin vitaminele, uleiurile vegetale și proteinele pe care le conțin, compensează lipsa cărnii, ouălor și lactatelor din alimentație. Pâinea, la rândul ei, este recomandată pentru că conține proteine care provin din drojdia de bere și din făină.

Cocktail de salate și fructe

Pentru cei care suferă de obezitate, perioada postului este un bun prilej de a scăpa de kilogramele suplimentare. Cei care sunt supraponderali trebuie să aibă grijă în această perioadă să nu consume foarte mulți cartofi sau pâine, deoarece îngrașă. Pe lângă fasole și mazăre, trebuie consumate zilnic cantități suficiente de legume și fructe. De asemenea, fructele uscate (stafide, smochine, curmale) sunt foarte indicate pentru cei care depun efort intens datorită cantității mari de glucide (zaharuri) necesare efortului. Sunt recomandate meniurile bogate în salate preparate din legume și fructe proaspete. Mare atenție la salate: acestea trebuie foarte bine spălate (în trei-patru ape), iar rădăcina și partea mai groasă de pe frunză (pețiolul) trebuie aruncate, deoarece în aceste zone se concentrează mari cantități de nitriți – dăunători sănătății – și pe care legumele îi extrag din sol.

Lichide cât cuprinde

Cantitatea de apă și lichide pe care o consumăm zilnic este de asemenea importantă: dacă cantitatea de urină este mai mică de 1,5 l pe zi, este nevoie de un aport suplimentar de lichide. Acestea pot proveni din supe, ceaiuri, apă plată sau minerală. În ceea ce privește persoanele în vârstă, postul este bine venit. La vârsta adultă, proteinele reprezintă o „povară” importantă pentru digestie și metabolism, de aceea este bine să fie evitate. Așadar, postul este foarte bine venit, mai ales dacă se asociază și cu o scădere în greutate a persoanei respective.

De ce ne îngrăşăm în post

În post trebuie să fim atenţi să nu cădem în capcana carbohidraţilor: pâine, paste făinoase, produse de patiserie, cartofi. Alimentele bogate în carbohidraţi îngraşă, iar la sfârşitul postului, putem să avem 1-2 kg în plus.

Alimentele de post sunt în general mai puţin săţioase. Supa de legume, mâncarea de spanac sau urzici nu prea ţin de foame şi atunci avem tendinţa de a mânca mai multă pâine, mai mulţi cartofi sau fasole. Astfel, la sfârşitul postului, avem un kilogram, poate chiar două mai mult. Ce se întâmplă? De multe ori, alimentele de post au mai multe calorii decât cele de origine animală. Iată numai câteva exemple: 100 g mazăre sau fasole conţin aproximativ 300 de calorii, aceeaşi cantitate de orez – 370 de calorii, pâinea – 250-300 de calorii. Iar dacă ţinem seama că alunele, fisticul au peste 600 de calorii/100 g, atunci creşterea în greutate în timpul postului este explicabilă. Nu trebuie să mâncăm pâine cu pâine – adică pâine cu cartofi sau pâine cu orez. Din păcate, mulţi dintre cei care postesc mănâncă mult şi prost.

Atenţie asupra cantităţii, dar şi asupra modului de combinare şi de pregătire a alimentelor de post. 100 g cartofi fierţi în coajă furnizează 80 de calorii, iar cartofii la cuptor – 110 calorii, iar cartofii prăjiţi depăşesc 300 de calorii/100 g din cauza uleiului în care sunt pregătiţi. Cartofii prăjiţi sunt nu numai hipercalorici, ci şi toxici, din cauza substanţelor generate în timpul prăjirii.

Un alt aliment consumat frecvent în post este fasolea. Dacă nu facem excese, fasolea este sursă bună de fibre alimentare, potasiu, fier. 100 g fasole albă conţin 40 g carbohidraţi, 12 g proteine şi 300 de calorii. Sub formă de iahnie de fasole, cantitatea de carbohidraţi, grăsimi şi numărul de calorii vor fi mai mari, din cauza uleiului. Şi cum, de regulă, mâncăm fasole cu pâine – încă 250-300 calorii/100 g –, atunci cu siguranţă vom depăşi numărul optim de calorii.

Recomandări

În post, creşterea în greutate poate fi evitată printr-o dietă echilibrată, în care fructele şi legumele sunt prioritare. Iată un meniu sănătos pentru o zi de post. Dimineaţa: cereale integrale cu puţină miere sau sirop de arţar. La prânz avem nevoie de proteine de origine vegetală din mazăre, fasole, soia, dar fără excese. Seara este potrivită o salată de legume. Între mese, consumați cât mai multe fructe şi legume proaspete.


Comentarii

Spune-ti si tu parerea!