Povestea lui Ion Cazacu, scrisă de un laureat Nobel

Articol publicat in sectiunea Cultură, Diaspora în lume, Poveşti româneşti pe data 21 aprilie 2015

„Bruciato vivo”, cartea care spune povestea lui Ion Cazacu, românul ars de viu de angajatorul său italian în 2000, a fost lansată în Italia. Volumul este scris de laureatul premiului Nobel pentru literatură, Dario Fo, împreună cu Florina, fiica muncitorului ucis în urmă cu 15 ani.

Într-un interviu televizat, scriitorul Dario Fo a vorbit despre cartea scrisă împreună cu Florina, relatează Mediafax, care citează site-uri italiene.

Ion Cazacu – un imigrant român care muncea pentru Cosimo Iannece – a fost incendiat de patronul său în seara zilei de 14 martie 2000. Cei doi s-au întâlnit într-un apartament în care românul locuia alături de alți imigranți, iar între ei a izbucnit o ceartă, patronul acuzându-l că vrea să plece de la firmă. Cazacu a infirmat acest lucru, dar s-a plâns de faptul că are un salariu foarte mic. De aici și până la momentul în care patronul a turnat benzină pe Cazacu și i-a dat foc nu a mai fost decât un pas.

 

„Suntem toți responsabili”

Cartea „Bruciato vivo” („Ars de viu”), apărută la Editura Chiarelettere, reconstituie povestea lui Ion Cazacu.

„Suntem o țară de dezinformați care continuă să uite tot ceea ce se întâmplă. Suntem toți responsabili. Mai ales intelectualii”, a declarat Dario Fo, în emisiunea citată.

„Suntem cu toții vinovați – noi, spectatorii, deseori nepăsători – de această ticăloșie rușinoasă. E de necrezut, dar s-a întâmplat și continuă să se întâmple. Povestea lui Ion Cazacu, victimă nevinovată a violenței oarbe a angajatorului său, nu este un fapt izolat. S-a întâmplat că și alți doi muncitori kosovari din (regiunea – n.r.) Marche au fost uciși de un angajator local: greșeala lor, ca și cea a lui Cazacu, era aceea de a pretinde să fie plătiți, să le fie respectate contractele”, a spus Fo, potrivit Mediafax.

Dario Fo voia, de mulți ani, să povestească această întâmplare, care a impresionat întreaga comunitate italiană și nu numai.

Cu ajutorul Florinei, fiica românului ucis, scriitorul italian a reușit să readucă în memoria publicului actele de violență atât de nemiloase încât pare imposibil ca ele să fi avut loc. Și soțul Florinei, faianțar ca și Ion, este, în prezent, amenințat, fiind și el victimă a violențelor și a abuzurilor.

 

„Jungla de pe piața forței de muncă”

„În jungla de pe piața forței de muncă, în special în domeniul construcțiilor, nu există reguli, câștigă cine are mai multă putere. Iar justiția noastră, așa cum demonstrează Florina, nu reușește întotdeauna să impună adevărul și drepturile (angajatului – n.r.)”, a mai spus scriitorul Dario Fo.

Florina s-a născut în România, în 1982, și a ajuns în Italia în 2000, după tragedia tatălui său, cu speranța de a i se face dreptate, iar apoi dorea să se reîntoarcă în țară. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, iar acum trăiește în Gallarate, orașul în care tatăl său a fost ucis.

Magistrații italieni au redus la aproape jumătate, de la 30 de ani la doar 16 ani, pedeapsa cu închisoarea pronunțată în cazul patronului condamnat pentru că l-a ucis pe angajatul român, pe care l-a stropit cu benzină și apoi i-a dat foc.

„S-a întâmplat așa: Florina, ieșind din casă într-o zi, l-a văzut (pe Cosimo Iannece – n.r.) plimbându-se liniștit prin oraș”, a mai spus Fo în emisiunea italiană. Iannece a fost eliberat condiționat, după ce judecătorii au stabilit că nu este necesar ca el să execute pedeapsa de 16 ani, existând motive suficiente ca acesta să iasă mai devreme din închisoare.

 

Arsuri pe 90% din suprafața corpului

Ion Cazacu a suferit arsuri pe 90% din suprafața corpului și a murit la spital, în urma unui stop cardiorespirator. Cazacu avea o diplomă de inginer obținută la București și era unul dintre cei 20 de extracomunitari care lucrau pentru firma lui Iannece. Românul spera ca din banii obținuți să-și poată aduce în Italia soția și cele două fiice, potrivit presei italiene, care, la momentul tragediei, a acordat spații largi acestui subiect.

Iannece a fost arestat, iar faptele sale au scandalizat sindicatele, care s-au mobilizat în apărarea muncitorilor migranți. În fața familiei românului, patronul s-a scuzat spunând că nu a vrut să-l ucidă și că totul a fost un incident tragic.

Cosimo Iannece a fost condamnat, în iulie 2002, de Curtea de Apel din Milano, dar condamnarea i-a fost anulată de Curtea de Casație, care a invocat vicii de procedură. Procesul a fost reluat și au fost adăugate circumstanțe agravante, procurorii invocând faptul că Iannece a acționat cu intenție, pentru „a-și afirma, cu o violență exemplară, propria autoritatea asupra victimei și a altor imigranți”. Judecătorii de la a treia instanță au decis să renunțe la circumstanțele agravante, considerând că, în lupta dintre Cazacu și Iannece, erau în dispută chestiuni legate de muncă.

Dario Fo, născut pe 24 martie 1926, este dramaturg, director de teatru, actor și compozitor italian, laureat al premiului Nobel pentru literatură pe 1997. Opera sa dramatică folosește metodele comice specifice commediei dell’arte, un stil foarte popular în rândul claselor muncitoare de odinioară. Opera lui Fo se caracterizează prin critică la adresa crimei organizate, corupției și asasinatelor politice, doctrinei catolice și conflictelor din Orientul Mijlociu, se arată pe site-ul Uniunii Teatrale din România (UNITER).

Autor articol: Ionut Mares

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!