PRIETENII NOSTRI, BULGARII

Articol publicat in sectiunea Imigranţi în UK, Reportajul săptămânii, UK la zi pe data 31 iulie 2011

Diaspora romaneasca_Prietenii nostri, bulgarii

Nu suntem singurii europeni discriminati in statele occidentale ale UE si pe piata muncii din aceste tari. Ii avem alaturi, ca „frati de suferinta”, pe vecinii nostri de la sud de Dunare, bulgarii…

Romanii si bulgarii s-au intalnit de mai multe ori in ultimele secole ale istoriei si au avut deseori o soarta asemanatoare pe parcursul acesteia.

Chiar si in prezent, bulgarii din Regatul Unit povestesc cum viata lor de imigranti intampina dificultati similare. Sunt si ei la fel de nedoriti pe piata muncii locale ca si noi, chiar daca trudesc din greu in locuri de munca ocolite de britanici si in conditii de lucru neacceptate de forta de munca autohtona. Impartasesc si ei, adeseori, impresia ca autoritatile din regat le refuza nejustificat ori le acorda cu rezerve actele atat de necesare pentru a trai in legalitate pe acest teritoriu. In plus, au si bulgarii infractorii lor, chiar daca nu sunt la fel de insistent „promovati” in mass-media britanica.

Ba mai mult, bulgarii cu care am stat de vorba sustin ca pana si romii din Bulgaria declara cu seninatate ca sunt cetateni romani, atunci cand sunt luati la intrebari de politistii britanici…

 

 

Romani vs bulgari

 

Romanii si bulgarii traiesc alaturi, de o parte si de alta a Dunarii, de secole. De-a lungul acestui parcurs, relatiile politico-economice si cultural-spirituale romano-bulgare au cunoscut deopotriva incordari si perioade de relaxare si apropiere.

Astazi, impartasim cu vecinii nostri de la sud de Dunare aceeasi soarta de europeni marginalizati in statele mai dezvoltate din Uniunea Europeana. Dar nu a fost intotdeauna asa…

 

Intre unire si dezbinare

Intre poporul roman si cel bulgar au existat legaturi inca din perioada luptei pentru cucerirea independentei de sub stapanirea otomana, cand spatiul romanesc de la nord de Dunare a devenit centrul emigratiei bulgare. Aici a trait o mare colonie de negustori si mestesugari bulgari, iar in unitatile romanesti de invatamant au primit educatie multi tineri din teritoriile vecine. Apoi, in perioada Razboiului ruso-romano-turc de la 1877-1878, armata romana a participat cu zeci de mii de jertfe umane la eliberarea Bulgariei. Potrivit Tratatului de la Berlin semnat la sfarsitul acelui razboi, granita dintre Bulgaria si Romania a fost stabilita controversat, dupa ce s-a trasat o delimitare teritoriala ce apartinea Romaniei, care incepea de la est de Silistra si ajungea pana la Marea Neagra, la sud de Mangalia, iar orasul Silistra ramanea in granitele Bulgariei.

Mai tarziu, pe vremea regelui Carol I, gesturile de atentie reciproca au dus la consolidarea legaturilor prietenesti dintre cele doua tari, care au culminat cu propunerea partii bulgare de constituire a unei Confederatii Romano-Bulgare ce urma sa aiba armata comuna in caz de razboi. Intre 1886-1887 a fost chiar pregatita in detaliu Unirea Romaniei si Bulgariei sub sceptrul lui Carol I, in forma unei monarhii dualiste de tip austro-ungar. Presiunile si amenintarile Rusiei la adresa Romaniei si Bulgariei au dus la esecul acestui proiect in 15 iunie 1887.

Un alt moment tensionat al istoriei comune romano-bulgare a fost generat de cedarea Cadrilaterului, regiune romaneasca formata din doua judete dispuse in sudul Dunarii. Teritoriul a revenit Bulgariei in baza Tratatului de la Craiova semnat in 1940 la presiunea Germaniei. Acesta prevedea si obligativitatea unui schimb de populatii si ca atare circa 100.000 de romani au parasit atunci Cadrilaterul si aproximativ 61.000 de bulgari au fost mutati din Romania in tara vecina.

A urmat perioada comunista in care ambele state au avut, de asemenea, un parcurs asemanator, dictat de regimuri politice totalitare si de dominatia ideologiei politice impusa de la Est de super-puterea sovietica. Totusi, pentru romanii din sudul tarii, trecerea granitelor de sud ale tarii era asimilata cu o iesire in Europa Occidentala, in timp ce programele televiziunii bulgaresti receptionate in aceleasi regiuni din Romania erau foarte apreciate.

In perioada de dupa 1990, cand atat Romania, cat si Bulgaria, au renuntat la sistemul politic socialist, relatiile romano-bulgare au dobandit un caracter mai deschis, fapt ce a permis comunitatii bulgare din tara noastra obtinerea a numeroase drepturi constitutionale: statut de minoritate nationala, reprezentare parlamentara, drept la educatie si religie in limba materna.

 

„Mamaligari” si „castravetari”

In prezent, exista peste 8.000 de bulgari care locuiesc in Romania si cca 11.000 de romani care locuiesc in Bulgaria. Ambele tari membre cu drepturi depline in NATO au 608 km de frontiera comuna, cea mai mare parte de-a lungul Dunarii.

Romania si Bulgaria au acces si in Uniunea Europeana, dupa ce, la 26 septembrie 2006, la Strasbourg, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si comisarul pentru extindere, Olli Rehn, au dat semnalul asteptat atat de Romania, cat si de Bulgaria. Cele doua tari s-au alaturat familiei europene de la 1 ianuarie 2007.

Din pacate, romanii si bulgarii continua sa aiba o imagine distorsionata unii despre altii, ca urmare a mentalitatii dezvoltate in comunism. Majoritatea romanilor considera ca vecinii din sudul Dunarii se remarca prin organizatiile infractionale, televiziunea de stat si mass-media aservita, contrabanda cu tigari si productia de muraturi. De cealalta parte, bulgarii ne spun „mamaligari” si ne condamna ca vecini care au ajuns sa traiasca in saracie extrema dupa ce, in 1989, au atras atentia lumii prin executia fostului dictator Nicolae Ceausescu.

„Chiar si cu un milion de turisti romani in Bulgaria si cu politisti romani care patruleaza statiunile bulgaresti, relatiile bulgaro-romane continua sa fie la fel de nedezvoltate ca regiunile lor de granita”, scria ziaristul bulgar Ivan Dikov intr-un editorial aparut in publicatia Novinite in septembrie 2010.

„Din punctul de vedere al functionarilor de la Bruxelles, cele doua tari se aseamana in multe aspecte importante. Dupa caderea comunismului, atat Bulgaria, cat si Romania, au reusit cu greu sa isi revina. In ochii europenilor, cele doua tari au cam aceleasi probleme: incompetenta politica si economica, lipsa de leadership, incapacitatea de a face reforme incisive si eficiente si coruptie”, mai aprecia ziare.com anul trecut.

 

 

Competitori in tara natala,

„frati” in strainatate

 

Pe romani si bulgari ii despart nu doar Dunarea, ci si o permanenta competitie in plan economic si social-politic. Si ii apropie statutul de lucratori restrictionati in tarile Uniunii Europene, ca urmare a limitarilor care le sunt impuse pe piata muncii din aceste state.

 

„Razboi” economic

„Bulgaria a fost promovata ca «Noua Spanie» in ultimii ani. Promisiunile privind proprietati imobiliare foarte accesibile si o industrie a turismului in crestere au atras numerosi investitori britanici in aceasta tara”, se afirma in ianuarie 2008 intr-o analiza de piata comparativa intre Romania si Bulgaria, destinata investitorilor britanici. Ulterior, declinul pietei imobiliare in Marea Britanie a afectat si piata de profil din tara de la sud de Dunare, conform publicatiei Homes Overseas Magazine.

Renumele Bulgariei ca destinatie potrivita pentru investitii fusese generat de o combinatie de mai multi factori printre care preturile reduse in domeniul imobiliar sau aprecierile companiilor de profil ca tara din estul Europei va fi viitoarea destinatie turistica preferata. Iar primii investitori britanici in Bulgaria au realizat investitii destul de rentabile pe proprietati din statiunea de ski Basko sau pe litoralul bulgar al Marii Negre. Rentabilitatea acestora avea sa scada in acelasi an, ca urmare a propagarii crizei economice severe la nivel mondial.

In contrast cu Bulgaria, Romania nu a fost promovata suficient in revistele de specialitate. Un sondaj din 2007 al Ernst & Young estima nu doar ca Romania era destinatia cea mai cautata pentru investitiile straine directe din Europa de Sud-Est, captand 40% din totalul acestora in zona, dar si ca aceasta va fi tara care va avea cea mai mare crestere economica in viitor. Asa a devenit Romania, comparativ cu Bulgaria, destinatia pentru relocarea companiilor internationale, avand o piata a muncii mai mare si forta de munca mai numeroasa.

Peste putina vreme insa, atat Romania, cat si Bulgaria, au intrat in criza ca efect al recesiunii economice care a inceput in acelasi an 2008.

In prezent, autoritatile de la Bucuresti se confrunta cu un real exod al oamenilor de afaceri care prefera sa isi mute companiile in tara vecina de la sud de Dunare, pentru a profita de fiscalitatea redusa din statul vecin.

Bulgaria figureaza si printre statele europene cu cel mai mic grad de indatorare publica, in timp ce Romania apare ca avand de platit sume mari in contul Fondului Monetar International.

„Desi mass-media din Romania a abundat in stiri despre prosperitatea din Bulgaria, despre mediul fiscal relaxat si despre cum au reusit vecinii de la sud de Dunare sa depaseasca criza cu brio, realitatea contrazice toate aceste previziuni”, scria ziare.com in luna mai a acestui an. Publicatia online romaneasca cita cotidianul german Deutsche Welle care arata ca Bulgaria este o tara saraca pe care actiunile inconsecvente ale guvernantilor au pozitionat-o pe marginea prapastiei.

 

Lobby pentru romani si bulgari

Parlamentul bulgar initia la inceputul anului demersuri diplomatice pentru ridicarea restrictiilor impuse cetatenilor bulgari si romani pe piata muncii din zece state europene.

„Bulgaria asteapta semnale incurajatoare privind liberalizarea accesului pe piata muncii pentru cetatenii bulgari si romani in cele zece state membre ale Uniunii Europene care au ales sa mentina restrictii pentru lucratorii din ultimele doua state acceptate in structurile europene”, a declarat un reprezentant al Parlamentului de la Sofia, citat de agentia bulgara de presa Sofia News Agency.

„Toate tarile Uniunii Europene ar trebui sa ridice restrictiile pentru lucratorii din Bulgaria inainte de sfarsitul anului 2011”, a sustinut si Tsetska Tsacheva, lidera forului legislativ bulgar, citata de aceeasi sursa. Ea a trimis o scrisoare catre conducerile celor zece state europene cerand liberalizarea pietelor muncii pentru cetatenii bulgari.

Initiativa era parte a unui program mai larg prin care se dorea in final obtinerea dreptului de a munci liber in interiorul granitelor UE pentru cetatenii romani si bulgari. Liderii bulgari au conceput acest plan pe care au si inceput sa il puna in aplicare la inceputul lui 2010.

„Urmeaza sa invitam conducerile acestor state la discutii bilaterale, in final insa, fiecare stat va lua propria decizie”, a mai adaugat Tsacheva. Ea a mai spus ca un asemenea demers ar fi benefic atat pentru Romania si Bulgaria, ca noi state membre ale UE, cat si pentru tarile care mentin restrictiile, ca masura anti-criza pe fondul dificultatilor economice post-recesiune.

Oficialii bulgari care au initiat demersul diplomatic recunosteau insa ca nu se asteapta, ca in urma acestei actiuni, toate statele europene care au introdus restrictii pe piata muncii sa renunte la acestea simultan. Ei adaugau ca in acest fel doresc sa atraga atentia opiniei publice asupra acestei probleme, actionand ca un factor de presiune in vederea liberalizarii totale a pietei muncii europene pana la sfarsitul acestui an.

Masura mentinerii restrictiilor pe piata muncii poate fi prelungita pentru inca doi ani, pana la finele lui 2013, iar statele europene care au introdus aceste masuri tranzitorii pentru romani si bulgari au sugerat ca vor mentine restrictiile pana la 1 ianuarie 2014.

Pagina 1 din 2:Pagina următoare

Autor articol: Marcel Istrate

Comentarii

Spune-ti si tu parerea!