Primele săptămâni de Londra, un coșmar!

Articol publicat in sectiunea Diaspora, Locuinţe, Poveşti româneşti pe data 17 septembrie 2016

uk_oameni fara adapost1

Multe planuri. La fel de multe speranțe. Entuziasm cât cuprinde și o mare doză de curaj. Așa a pășit în urmă cu câteva luni pe pământ britanic Cătălina, o tânăra în vârstă de 26 de ani din Satu-Mare. Magazinul pentru care lucrase în țară a dat faliment, iar după două luni de căutări masive în care nu a reușit să găsească niciun alt job s-a hotărât să își încerce norocul în Londra.

O prietenă din copilărie care locuiește de ani buni în Anglia s-a oferit să o găzduiască și să îi dea o mână de ajutor. Cătălina nu a stat prea mult pe gânduri și a acceptat. Numai că planurile din România nu s-au potrivit deloc cu ceea ce avea să găsească în Anglia. După câteva zile de la sosirea în Londra, tânăra a trăit cea mai grea și urâtă perioadă a vieții sale. „Nici în cel mai negru coșmar nu aș fi crezut că voi trăi așa ceva”, ne-a mărturisit ea după ce a fost nevoită să doarmă în parc, pe o bancă.

 

De la extaz, la agonie

Când îți imaginezi că la căpătul celălalt al continentului viața ta poate fi una mai bună, când ai așteptări și visuri cât se poate de pământești și când nu îți dorești nimic mai mult decât un loc de muncă bun și un acoperiș deasupra capului, iar în schimb destinul te îngenunchează și mai tare, atunci… devii mai puternic. Cel puțin așa s-a întâmplat în cazul Cătălinei, o tânăra de 26 de ani din Satu-Mare.

„Eu cred cu tărie că vorba asta «ce nu te omoară te face mai puternic» este cât se poate de adevărată. Am plecat din țară după un lung șir de ghinioane: am rămas fără job, am terminat o relație de patru ani și nimic nu se mai lega. Așa că sincer vorbind am vrut mai mult să fug, să las tot în spate.

Când prietena mea mi-a spus că pot să stau la ea câteva săptămâni, până mă pun pe picioare, mi-am cumpărat bilet de avion în aceeași zi. Aveam planuri și speranțe mari. Adică eram entuziasmată, nu îmi doream luna de pe cer, ci doar să încep o viață normală departe de problemele pe care le aveam acasă. Ajunsă în Londra, necazurile de acasă mi s-au părut o nimica toată. După numai o săptămână, partenerul prietenei mele, un portughez strict și ciudat, m-a dat afară din casă pentru că nu am vrut să am o relație cu fratele lui. Pur și simplu m-a alungat din casă, cu bagaje cu tot. S-a îmbătat într-o seară și mi-a scos lucrurile în stradă. Oricât de mult l-a implorat prietena mea, care are un copil mic cu el, chiar s-a pus în genunchi, nu a fost cale să mă primească înapoi în casă.

Și așa, după o săptămână am ajuns să dorm pe o bancă, în parc. Nu aveam unde să mă duc, nu aveam bani, nu cunoșteam pe nimeni. Practic, nici nu m-am îndepărtat de cartierul în care locuia prietena mea. Știam parcul acesta pentru că mai trecusem pe acolo așa că m-am dus acolo. M-am așezat pe o bancă, mi-am pus valiza sub cap și am moțăit acolo. Mi-am pus aproape toate hainele pe mine, era destul de frig noaptea și am așteptat. Cred că niciodată în viața mea nu am așteptat atât de mult să se facă dimineața. Nu aș putea reda în cuvinte ce am simțit. Tresăream la cel mai mic zgomot care se auzea după copaci. Treceau șobolani pe sub bancă, iar sunetele pe care le scoteau vulpile erau parcă dintr-un film de groază.

Dimineața la prima oră, prietena mea a venit și mi-a adus de mâncare, mi-a dat niște bani și a început să sune toți cunoscuții ei și să îi întrebe dacă mă poate primi cineva și pe mine. În cele din urmă, un coleg de-al ei s-a oferit să mă găzduiască… dar abia de a doua zi, așa că o noapte am fost nevoită să dorm în magazia din curte a prietenei mele. M-a ascuns acolo de partenerul ei, care o luase razna după scandalul din seara precedentă izbucnit din cauza faptului că am refuzat categoric să mă combin cu fratele lui…”, ne povestește Cătălina despre peripețiile prin care a trecut la început de drum în Anglia.

—————————————

„A doua seară pot să spun că am dormit bine față de cum și unde îmi petrecusem noaptea precedentă. Am dormit pe un pat, într-o magazie plină cu scule și cu tot felul de lucruri de grădină. Erau păianjeni peste tot… dar era bine. Scăpasem de șobolani și de vulpi. Magazia era deja lux față de banca din parc. Mai în glumă mai în serios a fost groaznic, dar la cât eram de obosită, am adormit imediat…”

Cătălina, 26 de ani

—————————————

 

Din lac în puț…

Din păcate însă, problemele Cătălinei nu s-au oprit aici, chiar dacă tânăra primise o cameră într-o casă normală…

„Nu am vrut să mă întorc acasă sub nicio formă, chiar dacă am trecut prin cea mai grea perioadă a vieții mele. Ceea ce mi se întâmplase acasă era… nimic față de ce trăisem aici.

Când colegul prietenei s-a oferit să mă găzduiască, am plâns de fericire. De la planurile pe care le aveam, nu îmi mai doream decât să dorm într-un pat normal. Însemna totul pentru mine. Numai că nici nu am apucat să mă bucur bine de faptul că aveam un acoperiș deasupra capului pentru că omul, colegul prietenei mele, a început să îmi ceară bani după numai o săptămână. Îmi făcuse o listă cu câți bani îi datoram. Nici mai mult nici mai puțin de 250 de lire. Chirie, depozit, mâncare plus partea mea la facturi. Nu mai spun cum arăta camera… Când mă dădeam jos din pat, trebuia să stau într-un picior, atât de îngust era spațiul între pat și șifonier. Era atât de mică că nu încăpea decât un pat single, un șifinier și o măsuță. Nu te puteai întoarce, nu te puteai îmbrăca, nu puteai să stai normal. Eu mă schimbam în pat…

Când mi-a cerut banii, am rămas pur și simplu șocată pentru că știa că încă nu îmi găsisem nimic de muncă. Abia mă liniștisem oarecum…I-am spus frumos că îi dau fiecare liră pe care o datoram, că nu îmi place să fiu datoare, dar nu am ce face și a început să mă amenințe. De data aceasta aveam unde să dorm, dar stresul prin care am trecut nu îl doresc nimănui. Trăgeam șifonierul în ușă noaptea când mă puneam în pat de frică să nu intre peste mine. Mă așteptam la orice… plus că nu puteam pleca. Nu aveam unde, decât înapoi în parc pe bancă, cu șobolanii și cu vulpile.

I-am povestit prietenei mele prin ce trec și, după câteva zile, am reușit să mă mut. Am plecat pur și simplu. Nu aveam nimic… doar ce era pe mine și în valiză. Unei prietene de-a prietenei mele i s-a făcut milă de mine când a auzit prin ce am trecut și încă mai trec și i-a spus că fără nicio problemă pot să stau la ea în casă, o lună, două, trei până mă pun pe picioare. Și așa am ajuns după vreo trei săptămâni de coșmar într-o casă curată și într-o cameră călduroasă, cu pat, cu șifonier, cu dulapuri dar și cu spațiu între ele. A fost cea mai fericită zi din viața mea… vă spun sincer”, ne povestește Cătălina despre cum s-a terminat coșmarul pe care l-a trăit în primele săptămâni în Anglia.

—————————————

„Am avut ghinion… Cred că doar așa pot să explic totul. Prietena mea nu a avut săraca nicio vină… Așa a fost să fie. Dacă mi-ar fi spus cienva prin ce o să trec, nu aș fi crezut. Mi se părea că ceea ce trăisem acasă era apogeul, dar se poate și mai rău. Tot ceea ce pot spune este că ce nu te omoară, chiar te face mai puternic, cel puțin asta am simțit eu.”

Cătălina, 26 de ani

—————————————

Autor articol: Oana Padureanu

Comentarii

17 pareri la “Primele săptămâni de Londra, un coșmar!”

  1. Mitica Burlacu Spune:

    Anglia este ca „pomul laudat”. Realitatea este alta: aici lupti sa supravetuiesti – chirii colosale, transport foarte scump toti spun „da, castigi in lire” dar uita sa spuna „da, mananci in lire”, multa birocratie, multe hartii mai rau ca in Romania ne-a transformat in roboti, obiecte. Nu avem voie sa simtim sau gandim .Spun ei ca respecta religia sau drepturile omului… Spune-i angajatorului ca nu muncesti de pasti sau de craciun… Nu se pune problema. Saptamana incepe cu duminica. Ne lasa fara vlaga si cu toate astea acceptam pentru ca este o vorba rau cu rau , dar mai rau fara rau Romania nu ne da sansa nici sa fim roboti!

  2. Tavi D. Gutu Spune:

    Normal…nu te du la pomul laudat cu sacul!! Daca nu ai la cine si nu te ajuta nimeni risiti sa dormi pe subt poduri… Este greu inceputul ptr oricine in strainatate unde nu te asteapta nimeni cu mainile intinse! Cei care ti-au fost buni prieteni in Romania vei constata ca in strainatate nu-ti mai sunt…fiecare ptr el…

  3. Daniel Spune:

    De acord cu tine Catalina.Curios întreb : Atunci cand povestesti romanilor intamplarea ta folosesti tu cuvintele in engleza ca de ex Job sau le foloseste cel cea scris articolul deoarece daca cineva foloseste civinte exprimate in alta limba nu il face mai inteligent. Mai mult sunt de acord cu tine ca nu te ai simtit in siguranta atunci cand ai dormit in casa la roman si ca te ameninta întreb OARE AI RESPECTAT PROMISIUNEA acea de a plati romanului pana la ultima lira ??? Cred ca nu.Tu ai dormit 2-ua nopti pe strada. E putin.Cu siguranta nu ai avut timp sa incerci sa te adaptezi sa supravietuiesti si sa faci in asa fel incat sa te respecte Vagabonzi , traficantii si curvele .Asa deci nu ai trecut prin nimic 2-ua zile pe strada asta nu indeamna nici adaptare.Pt tn a fost un soc si nu ceva care te poate face sa intelegi urcusurile si coborasurile vieti .Viata si formele ei de supravietuire sunt diferite .Intreb : Si daca prietena ta atunci can ajungeai in Anglia nu mai raspundea la tel ??? Ce faceai ??? Vezi voi astia care nu ati plecat de acasa niciodata cu ideia : Am 200 de euro plec din Romania într-o tara unde nu stiu sa vorbesc nici macar un cuvant am bani numai de dus dupa care nu o sa am bani nici macar sa imi cumpar o paine nu cunosc pe nimeni acolo nu ma asteapta nimeni DAR TOTUSI MA DUC . Daca voi plecati cu speranta ca va asteapta cineva si va ajuta atunci traiti o viata FALSA.Pana sa pleci din tara daca erai desteapta intrebai prietena ta : Daca lu barbatuto nu ii cad bine si ma da afara din casa ce fac eu unde ma duc ??? Tu prietena mea care ma chemi la tine atunci tu esti de acord sa iti lasi barbatul sa iti iei copilul si sa vi sa dormiti cu mine pe strada ??? Cu siguranta ca nu. Atunci stiind acest rasñuns prietena ta iti spunea : Cred ca ai dreptate Catalina el se mai imbata si nu vreau sa iti faca rau. Asta inseamna un singur lucru : PRECAUTIA E DEFENSA PROPRIE. ASA deci experienta ta de a dormi o noapte pe o banca si a doua in baraca inca nubte a format CE INSEAMNA VIATA SA TE DESCURCI SINGUR SA STI CA AFARA PLOUA CA NU AI CE MANCA CA NU AI BANI SA SUNI PE NIMENI SA DORMI PE UNDE APUCI NOAPTEA CAND PLOUA SA TE ACOPERI CU UN CARTON SI SA TE TREZESTI CU DROGATI CARE ISI BAGA IN VENA LANGA TN SA IEI O BARA IN MANA SI SA FACI FATA LA 7 GANDIND CA DACA IN ACEA NOAPTE NU IESI INVAINGATOR A DOUA ZI PT TN CA VIATA NU MAI EXISTA. Sa nu mananci de 4 zile sa te obisnuiesti atunci cand e foarte frig afara avand haineleumede pe tine sa ajungi sa crezi ca iti este cald iar dupa toate acestea sa te bagi a doua seara la somn in acelas loc cu gandul ca poate pe la 3-4 noaptea vor veni iar drogati dar de aceasta data poate vin mai multi atunci cand tu dormi . Vezi asa deci sa dormi o noapte in parc si alta in baraca sa te speri de sobolani e totul un lux. Catalina in viata sa ai incredere numai in tine si niciodata sa nu iti faci sperante atunci cand cineva spune ca te ajuta ci tr sa gandesti DE CE TE AJUTA SI CARE ESTE INTERESUL ASCUNS A ACELEI PERSOANE CARE SE OFERA SA MA AJUTE ??? SAU VA RESPECTA ACEA PERSOANA CU ORICE PRET PROMISIUNEA PE CARE MI -A FACUTO ??? VEZI e mukt mai bine atunci cand de acasa pleci psihologicamente pregatita cu ideia : Plec intr-o tara unde nu ma asteapta nimeni si din cliña de cand am coborat din avion nu mai am bani nici pt paine dupa care tr sa ma adaptez adica sa incerca in cateva ore sa cunosc orasul unde stau sa caut un loc unde sa dorm cat de cat in siguranta iar de a doua zi sa invat mersurile dupa care in cel mai scurt timp pot sa imi pun planurile proiectului meu din tara in aplicare : Caut de munca la negru , oficial sau in situatia foarte dficila de nu a gasi nimic de munca tr sa ma adaptez in asa fel incat a nu intra in depresi deoarece nu am venit din tara aici ca sa intru in depresi ci am venit sa fac bani sa imi usurez viata si tr sa inteleg ca la inceput e greu si depinde numai de mine daca vreau sa imi usurez viitorul sau nu. Asa deci draga Catalina invata ca dim Cer cad decat ploaie , zapada si meteoriti. In viata nimic nu e grati . Daca nu ainu. scop si ai numai vise nu faci nimic. Nu astepta ca sa te ajute lumea . Fa tu ceva pentru viitorul tau . Nu cere ci cauta . Succes

  4. Daniel Spune:

    Imi cer scuze pt greselile de ortografie

  5. Laurentiu Spune:

    *Daniel, esti un xxx cu M mare.Eu te-as pune direct pe scaunul electric.Ce vina are fata ca nimereste intr-o tara bolnava si plina de gay in care o femeie nu este apreciata la adevarata ei valoare.Sunteti toti niste santieristi de doi lei si ma xxx pe voi.Iti repet,Londra este o societate bolnava in care oameni ca si tine considera o normalitate ca oamenii sa vada cum e sa dormi in parca cu sobolanii.Pacat ca nu am avut eu posibilitatea sa o ajut sa nu treaca prin asa ceva fara obligatii.Sunteti toti niste jegosi de santieristi nemernici care v-ati vinde si mama pt o chirie in plus.Voi toti sunteti niste anormali care traiti intr-o Londra anormala.Este inadmisibil sa dai vina pe o femeie venita din Romania, o tara civilizata,ca e vina ei ca nu a dormit o zi in plus cu sobolanii.Javre si tarani inculti ce santeti.Viata decenta ar fi cu totul alta daca lumea nu s-ar umple cu xxx ca si voi.
    *Mesaj moderat datorită limbajului licențios. Diaspora Românească

  6. Tita Ion Spune:

    o parte din cei de aici au trecut prin asa ceva sau poate mai rau… Si eu am dormiit in spatele unui magazin: avea un aparat de aer conditionat si ventilatorul sufla aer cald. Pot sa spun ca am avut noroc cu acel aparat, dar asta-i viata…

  7. Nelu Robu Spune:

    Așa e când pleci la drum ca în anii 90! Sunt foarte mulți oameni care caută un job in Londra. Încercați să plecați cu un contract de muncă sigur. Evitați capitala și orașele mari și veți avea surpriza să cunoașteți o altfel de Anglie cu un popor curat,civilizat și plin de solidaritate cu cei în nevoi. De asemenea veți întâlni în aceste mici orașele comunități de romani foarte unite și care vă pot ajuta în orice problema.

  8. Chioveanu Catalin Spune:

    Exista insa si alte orase ptr care putem opta, nu trebuie neaparat Londra. Si eu am locuit timp de 8 luni in Londra insa am ales sa merg in Scotia unde salariile sunt cam aceleasi dar preturile la chirii , mancare si utilitati sunt mai mici.

  9. Red Pheonix Spune:

    Povestea ei cred ca este a multor persone care emigreaza, indiferent de nationalitate, asa este cand pleci singur in lume. Ti se poate intampla orice, nu vreau sa-mi aduc aminte primul an in Irlanda. Am schimbat 5 case doar intr-un an…cu timpul lucrurile se aseaza. Important este sa rezisti pana poti construi un viitor.

  10. Paul Suciu Spune:

    *xxxxxxxxxxxx? Valea. Noroc ca majoritatea romancelor nu au problema asta.
    *Mesaj moderat datorită limbajului licențios. Diaspora Românească

  11. Daniel Spune:

    Titlul este total gresit si induce in eroare. Nu Londra este un cosmar ci eventual portughezii beti si oamenii fara empatie.
    Deci: plecati cu bani la voi si nu va incredeti in promisiunile cu marea si cu sarea.

  12. dan Spune:

    Catalina ai incredere in tine
    Cei ce nu ti-au dat dreptate sunt oameni mici si optuzi .Eu am patit oarecum la fel numai ca traiesc mult mai demult ca tine Jegosii aia au motorasul stricat.Nu le mai trage!Nu percep realitatea romineasca pentru ca probabil au capul ca si caramizile pe care le manipuleaza(paralipiped;ars;si destul de greu)vorba romineasca greu de cap.Mult mult curaj Cu stima si sincera parere de rau M.D.P.

  13. only me Spune:

    Nu toti romanii sunt buni, nu toti romanii sunt intelegatori.
    Am locuit in case cu romani nespalati, needucati, dar asta-i viata,
    nu-i asa?
    Mi-au furat bani, lucrui de valoare.
    Moldovenii nostri desi sunt romani, nu pot fi considerati romani adevarati.
    Sunt niste scursuri umane. Iasi, Vaslui, Suceava, Bacau-pleava Romaniei!
    Capul sus, mergi mai departe.Viata ta nu se opreste intr-o asemenea intamplare nefericita.
    Romanii care locuiesc aici s-au schimbat, au uitat de unde au plecat, au uitat binele pe care l-au primit, au uitat de bunele maniere, de Dumnezeu, doar ei conteaza si buzunarele lor cîrpite.
    NU TOTI ROMANII SUNT BUNI!
    Am intalnit romani cu caractere mizerabile.Ca si tine!
    Nu te intrista, alege un alt drum, fa alegeri corecte in viata.
    Succes!

  14. only me Spune:

    Laurentiu, bravo ! Pentru curajul de a descrie realitatea in cateva cuvinte.
    Bravo si tie, Mitica!
    Viata in Anglia e de two pounds.

  15. sorin iurian Spune:

    E trista experienta!!!predecesorii mei comentatori au punctat corect anumite aspecte…dar,e un mare dar!Am ceva timp in aceasta tara,am avut ocazia sa intru in sute sau mii de case din zeci de localitati si zone ale regatului.Si de asemenea am vazut oameni care ,desi locuiesc in Anglia de ani de zile, confunda balegarul de la radacina cu petalele trandafirilor!Da,Anglia e foarte frumoasa,curata si cu oameni cumsecade care te saluta si ti multumesc cu inima calda!Oamenii nu sunt rasisti si nu le este frica ca le furi locul de munca.Te invata cu rabdare si te ajuta.Si vu este nici o urma de ironie!
    Trebuie doar sa nu intelegi prin „Anglia” doar acele cateva cartiere londoneze sau alte orasele satelit din apropriere unde in afara de faptul ca scrie pe cladiri in engleza sau ca se vorbeste (si)engleza NU este nici o legatura cu Anglia.Multi traiesc cu resentimentul acelor zone in care muzica rasuna la maxim din masini si prin ferestre,claxoane ca in Bucuresti si in general atmosfera de bazar din Istanbul.De la europeni la africani,de la indieni la mexicani,de la saci de gunoaie pe scarile caselor la pisatul pe trotuar,de la cocalari la doamne care scuipa seminte pe strada…Nimic ,dar nimic,nu are legatura cu Anglia.
    Daca un englez ar veni maine in Romania si taxiul de la aeroport l-ar duce direct in Ferentari sau Pantelimon ,unde ar sta vreo doua-trei luni…cam cu ce impresie s-ar intoarce el acasa???Ar crede povestirile Printului Charles despre Romania?Cu siguranta nu.
    Absolut toti englezii cu care am discutat despre imigranti spun acelasi lucru:nu sunt impotriva imigrantilor,ci impotriva a ceea ce fac imigrantii cand ajung aici si a ceea ce incearca sa impuna prin comportament:mizerie,galagie,comportament antisocial,violent chiar.
    Dupa cum v-ati convins chiar unii dintre voi.se pare ca AU DREPTATE!

  16. Sorin Spune:

    Londra este Anglia romanilor. Din nefericire, este si Anglia tuturor scursurilor de prin tarile arabe, Africa si Europa de Est. De evitat; la fel ca toate orasele mari. Daca poti trai cu mizeria umana, costurile foarte ridicate si chirii scumpe cerute pentru camera cat cutiile de chibrituri, e ok. Si stai departe de romani ! Majoritatea sunt de tot kktul

  17. Alina Spune:

    Domnisoara a gresit ca nu s-a informat inainte ca sa vina in Londra. De fapt in Londra este foarte usor sa te cazezi intr-un hostel cu 12£-20£/noapte, daca nu ai mai mult ca sa te cazezi intr-un hotel.Si in hostel totul e destul de decent si oamenii is ok, din toata Europa:Germania, Franta,Italia etc… De obicei acolo stau multi turisti care nu au bani pentru hotele.Apoi hai sa fim seriosi, in care oras din lume poti sa te astepti ca cineva o sa te tie gratis la gazda si o sa te hraneasca gratis?Nici in tara la noi nimeni nu te ia gratis la gazda si iti da de mincare gratis pina iti gasesti de munca.Ea o fost naiva si a venit fara sa aiba planul B, in caz ca ceva se intimpla. Si asemenea faptul ca o venit fara bani tot e un mare minus, trebuia sa vina cu ceva bani pentru primul timp. Dar e bine ce se termina cu bine.Oarecum, istoriia aceastei domnisoare nu are nimic cu realitatea in Londra, ca aici de fapt fiecare traieste in realitatea lui: cineva doarme afara pe banca, iar cineva in hoteluri de 800£/noapte.Apropo, eu la cite gazde am stat toti romanii is ok.

Spune-ti si tu parerea!